Decizia autorităților române de a separa calendarul de implementare a metodelor de taxare rutieră și de a amâna punerea în funcțiune a unităților de bord interoperabile până la data de 15 ianuarie 2027 a generat o criză logistică majoră în sectorul de transport de marfă. În loc să asigure funcționarea simultană a celor trei instrumente prevăzute în caietul de sarcini iniţial, aparatele de bord, tichetul de rută și aplicația mobilă, România a deschis sistemul la 1 octombrie exclusiv prin aplicație și tichete intermediate doar de CNAIR, deși aparatele de bord reprezintă soluția standard utilizată în întreaga Europă, care permite plata automată a taxelor rutiere în până la 18 state fără intervenția manuală a conducătorului auto. Dacă sistemele SETRE trebuie să parcurgă etape îndelungate de autorizare, CNAIR ar putea accepta utilizarea sistemelor telematice existente pentru transmiterea localizării camioanelor în timp real, sistem folosit şi în cazul aplicării Ro eTransport.
Implementarea dispozitivelor interoperabile la termenul din ianuarie este pusă sub semnul întrebării din cauza întârzierilor birocratice interne. Pentru activarea acestui sistem este obligatorie publicarea Declarației de domeniu SETRE, documentul tehnic și comercial de referință care prevede cerințele naționale și care, conform legislației în vigoare, trebuie adus la cunoștința operatorilor și furnizorilor cu minimum trei luni înainte de intrarea în exploatare. Reprezentanții transportatorilor arată că, în timp ce Olanda a publicat această declarație în septembrie 2025 pentru a lansa taxarea la 1 iulie 2026 beneficiind de zece luni de pregătire, România nu a publicat documentul nici până la mijlocul lunii octombrie, ceea ce reduce la zero șansele ca echipamentele de bord să poată fi certificate și distribuite până în ianuarie.
Operatorii acuză modificarea direcției de dezvoltare a proiectului tehnic
În urma întâlnirilor tehnice organizate la sediul CNAIR cu reprezentanții dezvoltatorilor de soft, transportatorii au semnalat că dezvoltatorul consorțiului tehnic, Vodafone, urmărește modificarea direcției de lucru, încercând să conceapă alte aplicații care să permită accesul pe piață al unor furnizori alternativi de servicii GPS, în loc să acorde prioritate omologării aparatelor de bord interoperabile. Reprezentanţii UNTRR acuză urmărirea unor interese comerciale colaterale în detrimentul funcționalității de bază a sistemului, situație care prelungește blocajul tehnic și forțează companiile să lucreze cu soluții improvizate de monitorizare mobilă.
Trecerea forțată la plata prin aplicație mobilă a generat un val de achiziții neprevăzute de echipamente, în condițiile în care cerințele de sistem exclud funcționarea pe terminale care rulează sisteme de operare mai vechi de Android 11. Companiile de transport au fost obligate să comande sute de telefoane inteligente și abonamente noi de date cu acoperire 5G, suportând costuri administrative imediate de zeci de mii de euro, pe fondul unei lipse accentuate de telefoane accesibile din segmentul de 800-1.200 de lei pe piața locală. Chiar și după achiziție, companiile s-au confruntat cu erori la instalarea prin cod QR și cu blocaje severe în funcționarea simultană a aplicației TollRo cu sistemul de monitorizare fiscală e-Transport, ambele necesitând resurse sporite de procesare pe aceleași terminale.
Tichetele de rută blochează traseele camioanelor pe infrastructura locală
În același timp, modalitatea alternativă reprezentată de tichetul de rută provoacă disfunctionalitati operaționale majore, în special pentru operatorii din sectorul distribuției alimentare și regionale. Sistemul informatic limitează configurarea unei curse la maximum șapte puncte intermediare, ceea ce împiedică planificarea unui traseu conform normelor de tonaj sau optimizarea curselor complexe cu livrări multiple, un singur tichet necesitând până la 30 de minute pentru completare din cauza căutării manuale a fiecărei localități în absența unei hărți interactive cu pini de localizare. Mai mult, platforma trasează adesea rute prin zonele centrale ale orașelor, unde circulația vehiculelor grele necesită autorizații locale extrem de costisitoare, sau indică ocoliri forțate de până la 100 km din cauza a peste 8.000 de restricții de tonaj expirate rămase neactualizate în baza de date a drumurilor.
Dificultățile sunt accentuate de lipsa unor drumuri industriale esențiale din atlasul digital al platformei, transportatorii arătând că între platforma logistică CKD și poarta de acces a uzinei de la Mioveni, pe o distanță de numai 2 km, nu se poate emite tichet de rută fiindcă drumul nu figurează pe hartă. La aceste neajunsuri se adaugă emiterea separată a sute de facturi fragmentate de valori infime, cuprinse între 0,6 și 1 leu pentru fiecare segment de drum, documente care nu sunt transmise automat în Spațiul Privat Virtual (SPV) și care obligă departamentele contabile să le înregistreze manual, amplificând o problemă administrativă care pune în dificultate activitatea curentă a flotelor de distribuție.
