Asa cum am scris si in numarul trecut, o delegatie UNTRR a participat, in Siria si Iordania, la intalniri cu oficialitati din ministerele de profil, cu reprezentanti ai Camerelor de Comert si Industrie, dar si cu expeditori si transportatori locali. Pentru ca vizita s-a desfasurat intr-o perioada in care in Egipt si Libia tocmai izbucnisera revolte impotriva regimurilor autoritare de la putere, interlocutorii nostri nu au pierdut nicio ocazie de a ne informa ca in tarile lor domnesc linistea si stabilitatea – si asta am remarcat, de altfel, si noi, dar cine poate fi expert in problemele sociale ale unei tari in care a stat doua zile?

Nici nu a trecut insa o saptamana de la plecarea din Damasc, si sirienii au iesit, la randul lor, in strada, iar protestele continua de mai bine de o luna. In aceste conditii, chiar si transportatorii care poate aveau intentii de a incheiat parteneriate in zona prefera sa mai astepte, dar informatiile pe care le-au aflat – despre productia, importul si exportul Siriei, taxele de drum si alte costuri legate de aceasta activitate – nu se vor schimba, probabil, prea mult dupa ce situatia sociala si politica se va stabiliza. De aceea vi le prezentam in cele ce urmeaza, iar in numarul din iunie al revistei veti putea afla date similare despre Iordania.

Delegatia UNTRR s-a intalnit cu Attar Abdul Rahman, presedintele Camerei de Comert a Siriei (ICC), cu responsabilul ICC de actiunile TIR, Shawki Fetroni, cu ambasadorul Romaniei la Damasc, Dan Sandovici, si cu directorii firmelor de transport Al Hilal Co., Al Kawthar Co, Al Ghayth Co., Keichour Co. for Transport. Iar la reuniunea de la Ministerul Transporturilor au participat adjunctul ministrului, Rajeh Sare, un reprezentant al departamentului de transport terestru de calatori, directorul DHL Siria, presedintele Federatiei Internationale de Transport Terestru si proprietarul unei firme de transport de persoane care opereaza deocamdata pana in Sofia.

500 de dolari pentru tranzitarea Siriei
Costurile de transport au suscitat un mare interes din partea delegatiei romane, care a aflat, asa cum am precizat si in numarul trecut al revistei, ca taxele de tranzit al Siriei difera in functie de zona de descarcare: 170 de dolari pentru Damasc, 70 de dolari pentru litoral si 20 de dolari pentru Alep – principalele trei regiuni economice ale tarii. Declaratia de tranzit mai costa 100 de dolari, iar asigurarea la frontiera, 60. La retur se platesc 170 de dolari daca masina pleaca goala din Damasc, 157 de dolari din zona litoralului si 137 de dolari din Alep – daca pleaca    incarcata taxa e inclusa in declaratia vamala, platita de expeditor. Asta pe teritoriul vamal al Siriei, dar in zonele libere taxa este de numai 20-50 de dolari. Asadar, tranzitarea Siriei costa circa 500 de dolari, la care se adauga taxa de motorina – pentru ca acolo motorina costa circa 0,33 euro/l, fiind subventionata de stat, motiv pentru care, de altfel, nici nu este permisa iesirea din tara a camioanelor cu mai mult de 400 l in rezervor si a autobuzelor cu peste 200 l, sanctiunile fiind foarte aspre.
O alta problema de interes a fost legata de greutatea maxima si pe axa acceptata in Siria. Oficialii din minister au precizat ca se respecta valorile negociate cu fiecare tara cu care exista acorduri: de exemplu, cu tarile din Golf si Arabia Saudita s-a decis un maximum de 45 t. Dar inainte de a ajunge in Romania camioanele tranziteaza Turcia, unde se aplica standardele UE, deci nu circula cu mai mult de 40 t.
In ceea ce priveste taxa de drum, ea este la fel si pentru camioanele siriene si pentru cele straine si se calculeaza in functie de distanta si greutate, iar ministrii transporturilor si finantelor o pot modifica, la reciprocitate cu un alt stat. Dar membrii delegatiei UNTRR au afirmat ca taxa de drum din Romania nu poate fi nici eliminata, nici modificara. Se poate renegocia doar contingentul autorizatiilor cu plata si suma pe care o presupune tranzitarea tarii cu o astfel de autorizatie. La acest punct al discutiei, secretarul general UNTRR, Radu Dinescu, a precizat ca, „dat fiind volumul mic de transport intre cele doua tari si dorinta de a incuraja dezvoltarea acestor relatii, cred ca putem propune chiar liberalizarea transportului bilateral“.

Transportatorii romanii ajung rar in Siria. Si viceversa
Piata europeana, in raport cu Orientul, este deservita 80% de turci. Rar, in Siria ajung si camioane romanesti, care aduc marfa refrigerata, in special din Germania. De altfel, gazdele au observat ca niciuna din firmele de transport romanesti prezente la intalnire nu merge in Siria, dar secretarul general UNTRR a precizat ca sunt totusi si la noi companii care fac asta, numind printre ele Frigoexpres. Conform www.autorizatiiauto.ro, in aprilie au fost disponibile 58 de autorizatii de Siria destinatie/tranzit si opt terte, din care au fost solicitate cinci, respectiv niciuna. Iar de la inceputul anului au fost eliberate 55 de destinatii/tranzit si trei terte. „Cand exista marfa dinspre Romania se folosesc vehicule turcesti, deoarece sunt mai ieftine. Noi am avut un transport de peste 100 de camioane spre Romania si s-a facut cu masini bulgaresti sau turcesti, diferenta de cost fata de o firma din Romania fiind de 300-500 de euro/cursa“, a declarat reprezentantul unei case de expeditii.
Este firesc ca romanii sa aiba preturi mai mari, a ripostat Ion Lixandru, administrator ITIA Sped si vicepresedinte UNTRR, deoarece nu au retururi din Siria, soferii sunt mai scumpi decat bulgarii sau turcii, iar camioanele sunt noi si, pentru a fi rentabile, trebuie sa mearga peste 10.000 km/luna.
Una dintre problemele ridicate de transportatorii romani a fost ca, dupa ce trec de Bulgaria, spre Turcia, au cheltuieli de circa 500 de dolari pentru care nu primesc factura. Dar reprezentantii ICC au garantat ca, daca soferul cere acte, i se dau.
Pe de alta parte, ei acuza taxa de 800 de dolari pe care un camion sirian trebuie sa o plateasca pentru tranzitarea Romaniei, chiar daca are autorizatie, pe cand turcii nu au aceasta cheltuiala, prin urmare, ar fi mai usor daca ea s-ar elimina si pentru sirieni. Altfel, pentru ei e foarte scump sa trimita camioane in Europa, inclusiv in Romania.
O solutie mai ieftina este transportul in container: cu 600 de dolari se ajunge la Venetia, pe o linie Ro-Ro care e foarte cautata de camioane din Franta, Germania sau Italia.

Nevoia de lobby, accentuata la fiecare pas
Intalnirea de la Ministerul Transporturilor le-a oferit managerilor romani, printre altele, informatii despre infrastructura (exista 1.800 km de drum national, toate punctele de intrare in tara si porturile au acces la drumuri de prima categorie, iar vamile sunt in curs de modernizare, cu sprijin UE, pentru ca verificarile sa fie computerizate) si flota de transport (care numara circa 43.000 de camioane de peste 11 t).
Ministrul adjunct a declarat ca „suntem interesati sa crestem volumul schimburilor comerciale cu Romania, ceea ce impune intensificarea colaborarii in transporturi, inclusiv maritime, prin deschiderea unei linii Ro-Ro spre Constanta. Iar pentru ca relatiile sa se dezvolte, sustinem si acordam asistenta oricarei firme care face transport in Siria si putem acorda si facilitati pentru tranzitul camioanelor si autobuzelor intre cele doua tari, daca si Guvernul roman va face acelasi lucru.“
Cum numai sectorul privat poate aprecia daca o linie Ro-Ro este fezabila, Ion Lixandru a precizat ca ar trebui oferite anumite facilitati, de exemplu, camioanele care pleaca din Siria sa alimenteze cu motorina fara taxe, la plecarea din port, intr-o zona libera. Iar Radu Dinescu a precizat ca a participat de curand la o intalnire bilaterala in Turcia si unul din subiectele discutate a fost deschiderea unei linii Ro-Ro spre Constanta. Si pe baza acestei experiente pot fi deschise ulterior astfel de linii si cu destinatii mai indepartate. Mai ales ca MTI, prin CFR, care are doua nave feribot si dana in port, este interesat de astfel de proiecte. Dar, intr-adevar, trebuie acordate facilitati transportatorilor pentru a-i determina sa urce pe vas.
Siria are si 2.400 km de cale ferata, domeniu in care, de asemenea, pot exista colaborari.
Prezent si la aceasta intalnire, ambasadorul Romaniei la Damasc a tinut sa precizeze din nou ca si institutia pe care o reprezinta este dispusa sa acorde orice sprijin in acest demers, mai ales ca „relatiile din transporturi dintre Romania si Siria au o tendinta ascendenta, vizitele celor doi presedinti la Damasc, respectiv Bucuresti, deschizand oportunitati numeroase de colaborare.“
Siria are o pozitie geografica deosebita in Orientul Apropiat, fiind prin excelenta o tara de tranzit, iar pentru a favoriza schimburile comerciale a incheiat acorduri bilaterale cu toate tarile vecine si va avea in curand si o lege a transporturilor modificata, conform TIR si CMR, realizata cu consultanta IRU, care va favoriza aparitia de programe de pregatire a soferilor de international. „Oricum, soferii sirieni ajung in aproape toata Europa, deci au destula experienta. Dar problema cea mai mare este legata de obtinerea vizelor: noi dam conducatorilor auto vize la frontiera, care costa 23 de dolari, dar in tari UE sau candidate la aderare acestea se acorda in 20-30 de zile. Si de aceea rugam UNTRR sa faca lobby pe langa Guvernul Romaniei, pentru a ne acorda facilitati.“
Iar presedintele Federatiei de Transport Terestru a declarat ca „am semnat un acord cu omologii turci si suntem gata sa semnam unul si cu UNTRR, noi urmand sa fim vocea dumneavoastra in Siria, pe langa ministerul de transport, de la care primim instructiuni si pentru care suntem un partener de consultanta, si sa va acordam asistenta in solutionarea tuturor problemelor pe care le-ar putea intampina aici transportatorii romani. Iar UNTRR sa fie vocea noastra in Romania. Si astfel vehiculele romanesti isi vor relua locul in Siria, pentru ca avem proiecte mari care au nevoie de transport.“
Este ceea ce a accentuat si Radu Dinescu: „este foarte important sa putem discuta direct cand avem noi o problema in Siria sau ei o problema in Romania, sa ne informam reciproc in legatura cu schimbarile de legislatie, taxe s.a. si sa ajungem sa cunoastem legile nescrise pe care le are fiecare piata, si a caror ignorare te poate costa timp sau bani.“
Una dintre concluziile partii siriene a fost ca aceasta intalnire s-a dovedit foarte utila, deoarece ei cunosc bine transportatorii bulgari si turci, dar despre cei de la noi nu stiu prea multe, si e bine ca informatiile obtinute cu aceasta ocazie sa fie analizate si sa se gaseasca cele mai bune cai de cooperare.

Cu cartile pe fata
Deoarece ambele parti au fost de acord ca e mai simplu sa faci afaceri in Siria daca ai parteneri locali, ca sa nu se piarda timp in asteptarea marfii de retur, delegatia romana a avut ocazia sa discute si cu producatori, expeditori si transportatori sirieni.
Una dintre aceste firme se ocupa de comert si transport in tarile arabe, Turcia, Bulgaria si Romania, cu o flota de 50 de vehicule grele – din care jumatate frigorifice, flota pe care intentioneaza sa o extinda daca se va indrepta si spre alte piete – dar are si antrepozit vamal si service de camioane la Damasc si poate oferi firmelor romanesti care vor sa vina in Siria intreaga infrastructura de care au nevoie acolo: asigurare, mentenanta, informarea soferilor si mai ales marfa de retur si grupaje. In schimb, romanii ar putea prelua marfa pe care aceasta firma o transporta pana la noi, deoarece masinile sale nu trec mai departe, spre vest. Ion Lixandru a precizat ca si transportatorii romani pot oferi, la ei acasa, acelasi sprijin, si ca o astfel de colaborare pare interesanta, dar una dintre cele mai mari probleme e tranzitul Turciei, deoarece acolo carburantul e foarte scump.
Acelasi impediment l-a identificat si Bogdan Bortoi, sef operatiuni in cadrul Omsan Logistica, care a atras atentia si asupra faptului ca intrarea pe o piata noua, mai ales intr-o zona necunoscuta, poate fi dificila. „Dar noi am mers si spre Rusia, deci avem deschidere.“
Transportatorii sirieni nu au solutii minune la problema costurilor mari de tranzitare a Turciei: ei au rezervoare mari pe camioane, dar oricum nu pot iesi nici ei din tara cu peste 400 l de carburant.
Presedintele companiei siriene stie ca in Romania sunt mai multe camioane decat e nevoie, iar „eu pot sa iau masini de-ale voastre si sa le dau de lucru aici“. Pe de alta parte insa, in Siria e nevoie mai degraba de frigorifice, si cei mai multi dintre transportatorii romani prezenti la intalnire au prelate.
Asa cum afirma interlocutorul sirian, transportul din Romania in Siria costa 2.500 de dolari, deci nu prea se castiga decat din motorina, iar din Siria in Romania romanii cer 6.000 de dolari, „ceea ce e mult, turcii merg cu 4.500, deoarece vin pana acasa la ei cu marfa.“
Durata transportului este de sase zile cu respectarea timpilor de condus si odihna, dar niciodata nu se stie cat se va sta in vama. In aceste conditii, se pune intrebarea: poate fi rentabil pe aceasta ruta un camion de 20 t din Romania, care trebuie sa aduca un profit lunar de 2.000-3.000 de euro sau venituri de 10.000 de euro/luna, din care numai cheltuiala cu soferul se ridica la circa 1.500 de euro? La aceasta intrebare insa mai usor se raspunde incercand decat discutand, deoarece sunt multe variabile.
Transportatorii romani au avut ocazia de a vorbi si cu reprezentantii unei firme care face import si export de produse petrochimice si transport in zona Golfului si in unele tari din Africa, dar care are si doua contracte din Romania, pentru piese de schimb auto. Deocamdata lucreaza mai ales cu firme turcesti, dar ar avea nevoie de parteneriate cu transportatori de la noi care sa deschida un birou in Siria sau care sa le dea in gestiune camioanele lor.

Schimburi comerciale mai intense in 2010
Conform datelor primite de la INS, importurile Romaniei s-au ridicat anul trecut la 62.006.624.402 de dolari, din care 448.641.547 din Orientul Mijlociu si Apropiat (Emiratele Arane Unite, Armenia, Azerbaidjan, Bahrein, Georgia, Israel, Irak, Iran, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Teritoriile Palestiniene Ocupate, Qatar, Arabia Saudita, Siria si Yemen), iar exporturile, la 49.413.386.103 de dolari, din care 1.728.982.666 catre aceasta regiune. Cifrele au fost ceva mai mari decat in 2009, cand importurile totale au fost de 54.344.079.522 de dolari, din care 396.129.897 din Orientul Mijlociu si Apropiat, iar exporturile, de 40.578.773.629, respectiv 1.532.822.198 de dolari. Asta in timp ce in 1989, intr-o perioada in care Romania avea relatii comerciale mai bune cu state din Orientul Mijlociu si Apropiat, importurile noastre erau de 8.437.672.489 de dolari, din care 1.912.907.000 de dolari mergeau in aceasta zona, iar exporturile, de 10.487.379.683, respectiv 727.394.000 de dolari.
Principalele marfuri importate in 2010 de Romania din Siria sunt: legume, plante, radacini si tuberculi (1.449.401 t, in valoare de 1.263.113 dolari, la mai putin de jumatate decat in 2009), incaltaminte si componente ale ei (1.078.295 t/336.230.000 de dolari, de peste patru ori mai mult decat in 2009), articole din piatra, ipsos, ciment, azbest s.a. (766.809 t/239.223.000 de dolari, de circa patru ori mai mult decat in 2009), articole si accesorii de imbracaminte, tricotate sau crosetate (538.503 t/ 188.440.000 de dolari, de circa patru ori mai mult decat in 2009), fibre sintetice sau artificiale discontinue (347.718 t/150.996.000 de dolari, tot de circa patru ori mai mult decat in 2009), sapun, preparate pentru spalat si lubrifiante, ceara dentara (227.044 t/462.514.000 de dolari, ceva mai mari decat in 2009). Desi au inregistrat valori mici in 2010, cafeaua, ceaiul, condimentele, semintele oleagenoase, plantele industriale sau medicinale, lemnul, carbunele de lemn, articolele din lemn, hartia si cartonul s-au importat in cantitati ceva mai mari in 2009 si fac parte din marfurile cu care Siria se mandreste peste hotare.
In ceea ce priveste exporturile Romaniei, produsele cele mai solicitate in Siria sunt cerealele (206.876.346 t, adica 41.831.142 de dolari), lemnul, carbunele de lemn si articolele din lemn (204.301.227 t/56.052.424 de dolari), combustibilii si uleiurile minerale (34.858.925 t si 23.585.011 dolari), produsele chimice organice (14.998.454 t/13.333.891 dolari), animalele vii (14.002.356 t, in valoare de 20.168.443 de dolari) si produsele chimice anorganice (12.359.200 t/2.752.628 de dolari).
UE importa din Siria produse minerale, textile, produse vegetale, pielarie, metale si articole metalice, animale vii si produse animaliere, masini si echipamente electrice, plastic si articole din plastic, produse chimice s.a., si exporta masini si echipamente electrice, produse chimice, metale si articole metalice, alimente, bauturi, tutun, otet, instrumente optice, fotografice, cinematografice, de masurare, verificare si precizie s.a.