Dupa activitati variate, de transport de materiale de constructii si mai apoi de marfuri generale, periculoase, compania mureseana Tutu Trans s-a indreptat catre diversificarea transportului si imbinarea acestuia cu agricultura si serviciile conexe. Astfel, pentru a compensa preturile modeste din transportul general de marfa, compania a cautat noi orizonturi, penetrand noi nise, precum cea a transportului de cereale sau de deseuri, in care competitia nu este atat de „ascutita“, iar cererea este in crestere. In acest timp, administratorul companiei, Petru Moldovan, a reinnoit continuu parcul, urmarind modul de evolutie a pietei inainte de a planui investitii considerabile in camioane si semiremorci noi. De asemenea, acesta a decis sa investeasca in circa 300 de hectare de teren agricol, pentru productie de cereale, dar si intr-un depozit, astfel incat sa aiba flexibilitatea de a le oferi clientilor servicii integrate, de a dezvolta o logistica de distributie si de a obtine preturi mai bune de desfacere, negociind contractele pe baza unor cantitati consistente. In plus, a infiintat si o cooperativa pentru a ajuta micii fermieri sa isi valorifice recolta si pentru a lucra mai eficient, abordand o strategie de tip „win-win“. Planurile de dezvoltare nu se opresc aici, acestea fiind orientate in continuare catre extinderea prin cumparare sau arendare a suprafetei arabile, dar si catre investitii intr-un abator mobil si intr-un magazin de desfacere a produselor animale proprii.

Compania Tutu Trans a fost gandita ca firma de transport intern si international, orientata in principal spre domeniul constructiilor. „In 2000 am cumparat o basculanta veche, de 16 t. In al doilea an de activitate am mai adaugat una, iar in al treilea un autotractor. In 2004, aveam un parc mixt, format din semiremorci cu prelata si basculante, cu care lucram la constructii de drumuri“, a punctat Petru Moldovan, subliniind ca a castigat si licitatii, chiar daca nu pentru lucrari de amploare, dar a lucrat si ca subcontractor. „Nu ajungeam la proiecte foarte mari. Apoi, din 2010 am renuntat sa mai participam la licitatii, pentru ca nu mai reuseam sa castigam contracte din cauza clientelei politice, si am trecut la transport international cu prelata.“ Parcul s-a extins in continuare, iar in prezent este format din 22 de camioane care lucreaza in toata Europa, transportand in principal pentru un producator premium de anvelope, predominant intre Franta si Anglia, cei 1-2 clienti mari acoperind fiecare 30% din volumul total. „Nu mai putem face transport la standarde corespunzatoare, pentru ca a scazut foarte mult marja de profit. Practic, tarifele au ramas la fel, in vreme ce cheltuielile (taxe de drum, salarii etc.) au crescut. Astfel, daca in urma cu cinci ani traversam Ungaria cu 13 euro, acum o facem cu 100 de euro pe sens. De asemenea, s-au scumpit si taxele din Germania. Doar contractul cu producatorul de anvelope prevede o clauza de ajustare a pretului o data la trei luni, in functie de pretul combustibilului“, a precizat Petru Moldovan, explicand ca, in momentul in care a incercat sa majoreze tariful clientilor traditionali, i s-a raspuns ca mai sunt cel putin zece oferte pe masa la un pret mai mic decat cel negociat in 2008. „In asteptarea evolutiei pietei, ne-am focusat in principal pe reinnoirea parcului. Astfel, cele mai vechi masini sunt acum din 2013, una singura fiind din 2008“, a spus acesta, amintind ca la finele lui 2019 exista in plan achizitia a patru autotractoare cu semiremorci walking floor, pentru un nou proiect care va fi initiat in ianuarie 2020. „Fiind multumit de serviciile prestate in cei doi ani de colaborare, unul dintre clientii externi ne-a solicitat extinderea operatiunilor.“
Parcul este format in proportie de 95% din camioane Volvo, acestora adaugandu-li-se un camion Scania, achizitionat nou in 2015, si o basculanta Mercede-Benz. „La actuala stare a infrastructurii si la timpul care se pierde pe international, nu se castiga suficienti bani astfel incat sa ne permitem sa schimbam des masinile. Sub un euro/km, media la care lucram noi acum pe marfuri generale, o cursa tur-retur nu este profitabila.“ Masinile merg la export cu anvelope, iar la retur fie cu marfuri de la clienti ADR, fie cu comenzi luate de pe bursele de transport. De asemenea, trei masini cu semiremorca walking floor lucreaza in Comunitate. In acest caz, pretul de transport este mai mare cu 40 eurocenti/km, mai ales daca nu se lucreaza prin intermediari, insa si investitiile sunt mai mari de 2-3 ori fata de o semiremorca standard. „Cererea pentru acest tip de transport este in crestere, insa o semiremorca specializata costa 60.000 de euro. Noi am investit pentru a putea acoperi un nou business, pentru a pastra clientii si pentru continuitate.“

Orientare catre transport integrat
In situatia in care transportul de marfuri generale a devenit aproape nerentabil, mai ales ca termenele de plata depasesc cu mult 45 de zile si mai sunt si sume neincasate (150.000 de euro in cazul companiei muresene), Tutu Trans s-a orientat, incepand din 2011, catre noi solutii, respectiv catre investitii in sectorul agriculturii, care a ajuns sa contribuie acum cu 20% la cifra de afaceri a companiei. „Detinem circa 300 de hectare de teren agricol. Ne-am orientat catre cultivarea, achizitia, distributia integrata si comercializarea cerealelor (porumb, floarea-soarelui, soia, grau, orz si rapita) atat pe piata interna, cat si pe cea externa. Astfel, dam singuri de lucru masinilor noastre“, a punctat Petru Moldovan, precizand ca in sezonul agricol 5-6 masini lucreaza numai pe acest sector, in cont propriu. „La inceput nu am privit agricultura ca pe un business de amploare care ne-ar aduce beneficii si pe partea de transport. Mai degraba ne-am orientat spre dezvoltarea firmei in domeniul agriculturii si spre cautarea de noi oportunitati in sectorul transportului, pentru a putea investi in extinderea flotei.“
In campanie, Tutu Trans apeleaza si la subcontractori, mai ales ca transportul de floarea-soarelui necesita bene cu volum mare. In plus, pretul e volatil, riscurile datorate vremii sunt considerabile, iar marfa de retur este limitata. Apoi, un subcontractor care incarca marfa din camp, direct de la combina, este platit cu 1.000 lei/zi, plus motorina. Mai mult, celor care merg din Mures in zona Timisoarei li se asigura si trei mese/zi soferilor. „Sunt foarte multi care transporta cereale. Noi avem insa avantajul autorizarii camioanelor la DSV. Detinem certificatul GMP +B4 si ISO pentru bune practici de transport”, a subliniat managerul, precizand ca nu s-a confruntat cu controale abuzive ale masinilor de cereale in trafic. „Doar la cantar in Ungaria, daca nu esti atent, platesti. Noi nu supraincarcam masinile de cereale pentru ca am iesi in pierdere prin faptul ca se uzeaza camioanele inainte de vreme sau explodeaza cauciucurile. Oricum, ne verificam cu propriul cantar.“
Daca pentru efectuarea pauzei saptamanale in cabina de catre soferi compania nu a fost amendata, pentru salariul minim pe Germania a primit in 2015 o amenda de 3.600 de euro. „Dupa ce soferul a fost oprit spre verificare in Germania, ni s-a cerut furnizarea unor date si a unor dovezi legate de salariu, insa persoana desemnata de noi nu le-a trimis. Am fost nevoiti sa angajam un avocat in Germania, iar acesta ne-a recomandat sa achitam amenda, pentru ca o contestare a ei ar putea sa o dubleze sau chiar sa o tripleze.“

Focus pe oportunitati si pe imbunatatirea serviciilor si a logisticii
Petru Moldovan considera ca firma este inca intr-un stadiu prematur de dezvoltare pe acest segment, insa potentialul va fi explorat prin intermediul proiectelor aflate acum in stadiul de implementare. Chiar daca detine un depozit cu uscator, care ii ofera capacitatea de a achizitiona si comercializa cerealele, acesta considera ca trebuie sa se dezvolte mai mult in sectorul de conditionare si depozitare. „Ne dorim sa crestem cantitatea de cereale produse, iar prin integrarea si diversificarea serviciilor sa indeplinim in totalitate cerintele clientilor in legatura cu produsul finit“, a spus acesta, precizand ca depozitul si uscatorul sunt utilizate in flux continuu, ca o modalitate de automatizare. „Am facut o groapa de receptie cu capacitate de 300 t in care se basculeaza cerealele. Apoi, marfa se duce in uscator si, in continuare, pe banda, ajunge direct in depozit. Am facut aceste investitii pentru a valorifica produsele corespunzator. Altfel, daca nu aveam unde sa le depozitam sau nu puteam, din cauza umiditatii, le vindeam multinationalelor la preturi mici.“
Agricultura beneficiaza de suport din partea statului si a Uniunii Europene, prin fondurile disponibile – este de parere Petru Moldovan – aceasta reprezentand o nisa buna pentru accesarea fondurilor europene. „Dorim sa ne dezvoltam accesand fonduri europene, insa e multa birocratie, consumatoare de timp. In plus, sunt multe clauze in contracte ce trebuie indeplinite pentru a primi banii. De exemplu, este necesar ca 50% din valoarea proiectului sa fie blocata intr-un cont, pentru minimum sase luni“, a afirmat acesta, completand: „am infiintat si o cooperativa agricola, pentru ca astfel de entitati au o pondere mai mare la finantari. Pe firma nu putem obtine mai mult de 50% rambursare, in vreme ce pe cooperativa ponderea e de 70-90%. Acum demaram si primul proiect de achizitie cu fonduri europene a unui tractor.“
Investitia in agricultura realizata de compania mureseana se ridica la circa un milion de euro si nu se opreste aici, Petru Moldovan dorindu-si sa mai cumpere sau sa mai ia in arenda terenuri. De asemenea, pe langa tractorul nou si combina de 100.000 de euro, achizitionata second-hand in primavara, isi mai doreste sa mai investeasca si in scule noi. „In prezent facem cultura mare, iar pentru a avea continuitate si profitabilitate, in viitor ne dorim sa ne autorizam pentru productia de seminte la paioase, sa furnizam inputuri, ingrasaminte. In plus, dat fiind faptul ca avem 30 de bovine Black Angus, avem planuri si pentru un abator mobil, iar cand ajungem la un efectiv de o suta de taurine, sa deschidem si un magazin de cartier cu produse de calitate, fabricate atent.“

Lipseste forta de munca
Desi exista planuri de dezvoltare si un potential suficient in ambele sectoare de activitate, compania se loveste de impedimentul lipsei fortei de munca, in special de lipsa unor oameni stabili, responsabili si la nivel profesional inalt. „Tinerii pleaca din tara, iar in agricultura sunt destule lucrari care nu se preteaza la automatizare. Am angajat tineri in vederea scolarizarii lor, insa timpul si banii investiti nu se justifica, pentru ca tot mai des acestia pleaca din firma la finalizarea scolii. Va trebui sa gasim alte solutii, insa aceste procese sunt consumatoare de energie care altfel ar putea fi canalizata spre dezvoltare sau obtinerea unor relatii noi.“
Momentan, Tutu Trans nu resimte lipsa de soferi, avand doar 2-3 cazuri de soferi care se ruleaza. „Avem o echipa veche care beneficiaza pe acest criteriu si de bonusare, dar si de salariul mai mare pe cartea de munca, mai ales in apropierea varstei de pensionare. Altfel, ei nu prea sunt interesati sa primeasca beneficii sub forma pensiilor suplimentare sau a asigurarilor, putini fiind orientati catre viitor“, a spus Petru Moldovan, precizand ca, la international, soferii, care sunt plecati 10-12 zile pe cursa, castiga minimum 1.500 de euro pe luna. „Nu am introdus un sistem de bonusare in functie de consum, pentru ca acestia nu sunt interesati. Mai ales cand vin catre tara, nu mai tin cont de nimic. In plus, este mai important sa acopere toti clientii, decat sa obtina un consum bun.“
Alimentarile se fac majoritar in curte, vrac (60%). Compania lucreaza cu Petrom OMV si cu Shell in special pe extern, la pompe agreate in functie de tari si zone. Recuperarea de TVA se face cu ajutorul Shell, iar pentru acciza s-a apelat la o firma specializata. „Acciza se recupereaza in medie in 1-2 luni, insa poate ajunge la trei luni in Belgia si chiar la sase luni in Italia.“