Pe fondul pandemiei, al crizei economice și al creșterii numărului de șomeri, măsurile de urgență luate de guvernul francez au presupus 468 de miliarde de euro și au constat din inițiative inedite: 64,5 miliarde de euro vărsați de stat pentru șomaj parțial, fonduri de solidaritate ș.a., 76 de miliarde de euro din amânarea termenelor de plată a unor taxe fiscale și sociale (cele două, adică în total 140,5 miliarde de euro, reprezintă 5,8% din PIB-ul pe 2019), și 327,5 miliarde de euro sub formă de garanții și asigurări care nu presupun cheltuieli directe și imediate din partea statului.
Dar incertitudinile legate de consecințele potențiale ale pandemiei pe termen scurt fac ca toată lumea să fie într-o stare de așteptare. Firmele opresc planurile de investiții și familiile își cresc economiile de siguranță, care au ajuns în Franța la 85 de miliarde de euro. Iar indicatorul cheie este nivelul de șomaj: dacă mecanismul de acordare de indemnizații de stat pentru oprirea parțială a producției a facilitat reluarea rapidă a muncii și a limitat pierderile oamenilor, șocul resimțit nu a putut împiedica pierderea a 715.000 de locuri de muncă în șase luni, iar posibilitatea de a se crea altele este limitată, astfel că, după ce șomajul a scăzut până la 7,1% la începutul anului, va crește rapid și se estimează că va atinge 9,7% la final de 2020, ceea ce presupune acordarea în continuare a unui ajutor substanțial. De aceea proiectul de lege a bugetului pe 2021 conține un plan de relansare economică de 100 de miliarde de euro împărțiți în mai mulți ani, care se adaugă la măsurile de urgență luate deja. Situația rămâne tensionată în sectoarele care par afectate pe termen lung: transport de pasageri, agenții de voiaj, hoteluri, restaurante, construcții de aeronave, activități culturale și evenimente, care au toate o pondere de 9% din PIB, așa cum estimează Institutul Francez de Statistică, și 13% din numărul total de angajați.
