CNR (Comitetul Național Rutier din Franța) și cabinetul Visemont au realizat în 2019/2020 un studiu referitor la activitatea și costurile flotei maghiare de camioane de 40 t folosite la transport internațional din Ungaria, pentru a actualiza informațiile din monografia similară din 2013.

CNR s-a bazat pentru asta și pe studiile sale anterioare, și pe informații de la experții cu care colaborează, dar și pe interviurile cu managerii a 15 firme care fac transport pe distanțe lungi, mai ales internațional, și cu circa 20 de șoferi aflați în parcări din Spania.

În 2019, când au fost realizate interviurile cu managerii de transport din Ungaria, salariul minim în vigoare era de 149.000 HUF (aproximativ 466 de euro), iar la 1 ianuarie 2020 salariul lunar minim brut a suferit o creștere semnificativă, de 8%, ajungând la 161.000 HUF, însă mai puțin în euro, 460. Modificarea nu a afectat salariile șoferilor profesioniști, care sunt estimate la 571 de euro brut/lună. În caz de program scurt, în 2020 salariul minim săptămânal era de 106 euro, salariul minim zilnic era de 21 de euro și salariul pe oră era de 12,65 de euro.

Acest salariu minim se aplică pentru categoriile de meserii care nu necesită calificare și este și salariul șoferilor profesioniști aflați sub contract în Ungaria. Un al doilea nivel salarial minim, „salariul minim garantat“, se referă la meseriile calificate, ce necesită o diplomă universitară de nivelul al doilea, o formare profesională care dă dreptul la o diplomă de calificare sau o responsabilitate specială a angajatului. Valoarea acestui nivel este, de la 1 ianuarie 2020, de aproape 600 de euro. În ciuda formării lor profesionale, șoferii profesioniști nu intră în această categorie, însă unii antreprenori le oferă celor mai buni dintre ei, în mod simbolic, acest nivel de salarizare, pentru a-i fideliza.

Valoarea indemnizațiilor zilnice de deplasare este de 40 de euro pentru cele mai multe țări din UE, cu excepția Bulgariei și României, unde este de 30 de euro. Specific pentru Ungaria este faptul că din 2016 reglementarea fiscală le permite transportatorilor care fac internațional să acorde o indemnizație zilnică de 60 de euro când deplasarea este considerată detașare, incluzând cel puțin o zi completă de opt ore de muncă în țara respectivă. Astfel că cele mai multe firme oferă 60 de euro pentru toate zilele în care șoferul a lucrat integral în străinătate. Iar pentru zilele în care o parte din orele de condus sunt efectuate în Ungaria se aplică valorile de 40/30 de euro.

Indemnizația de deplasare la intern este stabilită la 8,50 euro/zi. Indemnizațiile de deplasare nu se supun impozitării și nu li se aplică nici contribuții sociale.

Un alt venit pentru șoferi, care nu intră în calculul venitului supus taxării, este, din 2011, bonusul de condus eco, pentru economia de carburant realizată comparativ cu un consum mediu calculat de Ministerul Dezvoltării Naționale. În calculul acestuia, managerul firmei ține cont de kilometrajul realizat, segmentul de drum pe care se merge, greutatea totală a vehiculului, clasa Euro, vârsta și marca mașinii. Și pentru fiecare există două sume, una de vară și una de iarnă. Angajatorul nu este obligat să ofere acest bonus, dar dacă vrea să o facă trebuie să justifice prin facturi de achiziție de carburant că s-a realizat un consum mult mai mic decât media calculată de minister pentru condițiile respective. Șoferii care nu respectă aceste norme de consum trebuie obligatoriu să urmeze un curs de condus economic. Când consumul este sub media oficială, șoferul poate primi un bonus de până la 285 de euro/lună. În practică, așa cum a rezultat din interviurile CNR cu firmele maghiare de transport, normele ministerului sunt supraevaluate, prin urmare acest venit este primit de șoferi aproape automat fără să fie controlat cu adevărat consumul.

Veniturile șoferilor sunt completate de o jumătate de salariu, plătită adesea ca primă de Crăciun. O altă specificitate pentru Ungaria este aceea că pentru un salariat celibatar și fără copii nu există nicio tranșă de venit care să nu fie supusă impozitării, care de la 1 ianuarie 2016 este de 15% și se aplică la salariul brut, ca și contribuțiile sociale. Pentru familiile tradiționale (adică pentru un cuplu căsătorit cu copii), pe care guvernul maghiar caută să le favorizeze în mod deschis, și pentru persoane cu handicap se acordă un credit fiscal pe gospodărie.

Cel mai răspândit în transporturile din Ungaria este contractul cu durată nedeterminată, dar sunt și firme mari care preferă un contract cu durată determinată (care nu poate fi mai lung de cinci ani), pentru care să ofere un salariu mai atractiv.

Numărul de ore de muncă pe lună al șoferilor maghiari este de 200-255, conform declaraților șoferilor, dar CNR nu a putut publica, pornind de la informațiile lor, o valoare medie. Însă conform opiniei unor experți în transport media este de 212 ore pentru o lună plină, din care 180 de ore de condus. Numărul de zile de muncă ajunge la 238 pe an, cu valori cuprinse între 210 și 253 de la o firmă la alta, iar numărul de săptămâni cât se lucrează este estimat la 46.

Numărul de zile de concediu rezultat în urma interviurilor este de 23 pe an pentru un șofer cu o medie de vârstă de 31 de ani și o vechime de 4,5 ani. Salariații maghiari au dreptul la cel puțin 20 de zile lucrătoare de concediu plătite pe an, completate de concedii plătite în funcție de vârstă, conform legii în vigoare (o zi în plus de concediu la fiecare trei ani între 21 și 30 de ani, apoi o zi de concediu suplimentar o dată la doi ani, până la atingerea a 30 de zile). Fiecare copil dă dreptul la două zile suplimentare de concediu plătit, dar nu mai mult de șapte zile pe an, și acestea se cumulează cu cele pentru vârstă.

Șoferii maghiari de internațional merg 90% din timp la internațional, pe trasee medii și lungi (Austria, Germania, Italia, Franța, BeNeLux) și petrec în medie 17 nopți pe lună în străinătate, aproape jumătate dintre cei intervievați declarând că au un ritm de lucru de trei săptămâni în străinătate și o săptămână acasă. Aproape un sfert spun că au 4/1 și încă un sfert fac tur-retur, adică au clienți ficși, rute fixe și perioade de condus de 4-10 zile, urmate de 1-2 zile acasă.

Kilometrajul mediu al unui șofer, așa cum a rezultat din interviurile cu managerii de firme, este de 123.800 km/an, iar conform interviurilor cu șoferii este de 132.200 km/an, de aceea s-a reținut o medie de 128.000 km/an. Toți șoferii care fac numai internațional declară că ajung la maximum reglementat, de 90 de ore de condus la două săptămâni, adică un total de 1.980 de ore/an.

Firmele maghiare se confruntă și ele cu lipsa de șoferi, deși această piață are caracteristici specifice, în sensul că aceștia nu emigrează decât foarte rar să lucreze în străinătate, în special din cauza particularităților culturale și lingvistice. Pe de altă parte, faptul că există populații maghiare minoritare în România, Slovacia, Ucraina, Croația și Serbia îi ajută să angajeze la nevoie forță de muncă de acolo.

Raportul dintre numărul de șoferi și numărul de camioane este de 1,13.

Astfel, de la studiul din 2013, costul cu șoferul calculat de CNR a crescut cu 34,7% în forinți, în ciuda scăderi semnificative a contribuțiilor sociale (19% în 2019, față de 28,5% în 2013). Forintul  a pierdut mult din valoare în această perioadă, față de euro, creșterea aceluiași cost cu șoferul fiind în euro de numai 15,4% și datorându-se mai ales creșterii salariului fix și a indemnizaților de deplasare.

Costul cu un șofer maghiar tipic în 2019