Banca pentru Alimente este un proiect național de colectare a surplusului alimentar de la companii donatoare și redistribuire a acestuia către organizații cu programe sociale, astfel încât produsele de strictă necesitate, salvate de la risipă, să ajungă la cei care au dificultăți în a le procura. În prezent, cele nouă Bănci Regionale ajung la 111.000 de persoane aflate în situații de risc din cele 4,5 milioane câte sunt în România. Organizațiile caritabile non-profit, cu logistică proprie, continuă să–și extindă acoperirea națională, dar pentru aceasta este nevoie nu doar de magazine și producători care să doneze alimente, ci și de bani, produse (vehicule, stivuitoare, combustibil ș.a.) și servicii (întreținere și reparații, dar și spălare și igienizare pentru mașini, depozitare, transport).
Banca pentru Alimente se asigură că mâncarea nu se aruncă, ci este folosită de o categorie care oricum nu are resurse să o cumpere, deci demersul său nu este în conflict cu cel al producătorilor și magazinelor, de a vinde.
Organizația colectează și distribuie și produse de igienă, mai ales scutece pentru bătrâni, îmbrăcăminte, jucării, mobilier, calculatoare ș.a., iar în ceea ce privește alimentele și-ar dori o diversitate mai mare de produse, care să includă și legume/fructe, conserve, patiserie, produse din carne ș.a.
Printre activitățile sale se numără și aceea de informare și conștientizare a ce înseamnă risipa alimentară și cum poate fi ea redusă.
Pentru fiecare leu primit se donează alimente în valoare de 7 lei
Banca pentru Alimente se susține inclusiv din donații de la persoane fizice sau firme și se remarcă prin faptul că poate folosi banii mult mai eficient decât dacă ei ar ajunge direct la persoanele nevoiașe. „Dacă îi dai unui om sărac 10 lei, el își cumpără alimente pentru o zi. Dacă dai 10 lei la o bancă pentru alimente, ea cumpără din ei combustibil și ajunge cu alimente – pe care le primește din donații și sponsorizări – la șapte persoane. Aceasta este rata noastră acum, de 1 la 7: pentru fiecare leu primit noi dăm alimente în valoare de șapte lei“, explică Gabriela Vereș, vicepreședintele Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
Inițiativa ajută, deci, și persoanele nevoiașe, dar și firmele care donează alimente, care nu mai au oricum ce face cu ele și pe care și distrugerea lor le-ar costa, pe când așa își pot chiar deduce valoarea din impozitul pe profit. Deși în România demersul este mai la început – Banca pentru Alimente s-a înființat în 2016 și și-a început efectiv activitatea în 2017 – eforturile de până acum au reușit să coopteze multe companii și persoane fizice care susțin cauza.
În primul an fondatorii săi s-au ocupat de strângerea de resurse, astfel încât organizația să poată fi operațională, iar încercarea de a colecta produse a mers greu până când oamenii au înțeles ideea și au renunțat la a mai fi suspicioși.
De atunci însă s-au schimbat destul de multe. Gabriel Sescu, președintele FBAR, a pornit activitatea din România după standardele FEBA (Federația Europeană a Băncilor pentru Alimente) în urma unui stagiu de pregătire în Italia, unde a urmărit procedurile pe care le-a aplicat ulterior și la noi. Retailerii cu care FEBA are contracte la nivel european și care sunt prezenți și în România s-au alăturat acestui demers, cu susținerea CHEP.
Circa 80 de firme din România susțin deja acest demers
Prima companie care s-a alăturat organizației a fost Metro, care și-a asumat să doneze alimente pentru toate băncile regionale ce se deschid. A urmat Lidl, care în plus față de produse donate oferă și sprijin financiar, „deoarece nu putem lucra numai cu voluntari, avem nevoie de bani pentru salarii, dar și pentru investiții în mașini și depozite frigorifice. Lidl și-a propus să ne sponsorizeze pentru a acoperi măcar jumătate din aceste costuri, iar procentul s-a făcut mai mic pe măsură ce ne-am extins și cheltuielile au crescut. De aceea sunt binevenite sponsorizările în bani sau direcționarea, la final de an, a unei părți din impozit către noi.“
În prezent circa 80 de companii din România donează produse: retaileri (Lidl și Metro, care donează lunar prin toate centrele lor din țară, Cora și Mega Image, punctual, în anumite locații, Kaufland și Penny, tot punctual), producători de lactate (La Dorna, Albalact, Covalact și Simultan), firme de transport și logistică (Nirold, Frigoexpres, Vos Logistics, Luar, Bif Trans Mărișel și Coop Logistics, care au făcut curse sub formă de sponsorizare).
Unii dintre retaileri și producători aduc marfa nevândută înapoi la platformele lor și de acolo Banca o preia cu mașinile sale, alții pun în camioanele lor și un palet pentru Bancă atunci când își livrează marfa la magazine sau depozite regionale, „deci și acest ajutor ne prinde foarte bine“. Fiecare companie ajută cauza cum poate mai bine. De exemplu, fabrica de ciuperci Boglar Champ a donat anul trecut 51 t de ciuperci, pe care le-a transportat gratuit, cu mașinile proprii, la depozitele băncilor regionale, iar la retur camionul cu ambalaje a încărcat și alte donații între depozitele regionale.
Un alt exemplu e Sixt, care a oferit spre folosire o mașină, inscripționată cu Sixt și Banca pentru Alimente București, pentru care asigură și întreținerea.
Transportatorii își oferă serviciile sub formă de sponsorizare
Gabriela Vereș își amintește de faptul că filiala din Oradea și-a propus să colecteze în primul an 40 t, din moment ce la București s-au colectat 60 t în primul an. În loc de asta s-au strâns aproape 400 t de produse, iar bugetul putea acoperi doar distribuția a 20 t, astfel că au contribuit și transportatorii care au aflat de mărfurile postate pe burse și au acordat discount sau au făcut acele curse prin contract de sponsorizare în servicii. Așadar, „ne-ar fi de mare ajutor ca mult mai mulți transportatori să știe despre noi și să ne aibă în vedere ori de câte ori au disponibil un camion sau un spațiu în camion, pentru a încheia un astfel de contract, pe rutele dintre depozitele regionale sau de la producători. Ca susținere logistică, ar fi mană cerească să ne ofere prin sponsorizare vehicule când își înnoiesc flota – mai ales frigorifice, dar și pentru mărfuri generale.“
4.000 t de alimente salvate de la risipă în patru ani
În patru ani Banca pentru Alimente a deschis nouă bănci regionale, în București, Cluj-Napoca, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați, care au fiecare mai multe județe în raza de acțiune, dubă proprie, spațiu de depozitare, parteneri donatori de produse și organizații locale cu programe sociale, pe care le sprijină. În acești ani banca a reușit să salveze de la risipă 4.000 t de marfă, reprezentând circa opt milioane de porții, cu o valoare comercială de peste cinci milioane de euro.
Dar potențialul este mult mai mare, câtă vreme există studii UE care estimează că, raportat la populația țării și la nivelul de trai din Europa Centrală și de Est, la noi se aruncă zilnic 6.000 t de alimente, în condițiile în care avem 4,5 milioane de persoane cu risc de sărăcie și excluziune socială, iar hrana care se aruncă nu presupune doar costuri de producție, ci și sol care se distruge.
Decizia de a se deschide un punct de lucru județean se ia pe măsură ce există fonduri pentru achiziția unei mașini și pentru cheltuielile de operare a acesteia, de salarizare pentru minimum un angajat și de depozitare, iar în timp Banca își propune să fie prezentă direct în toate județele, pentru a se colecta și distribui cât mai eficient marfa de acolo.
Organizația face și colecte de la populație, în magazine, de Paște și de Crăciun, dar acestea reprezintă cel mult 10% din volumele totale pe care le gestionează. „Rulajul cel mai mare de ajutoare alimentare provine din alimente salvate de la risipă sau alimente în prag de a fi risipite și aflate în magazine, în depozite sau la transportatori.“
Nu doar donații, ci și educație
Banca pentru Alimente colaborează cu 400 de organizații din țară, care au asistenți sociali și programe verificate, dedicate persoanelor din categorii vulnerabile: vârstnici, copii, persoane cu dizabilități fizice sau psihice, refugiați, victime ale traficului uman, familii în prag de sărăcie și risc de excluziune socială ș.a. Pentru acestea alimentele nu sunt un scop în sine, ci un mijloc de a-i atrage pe oameni și mai ales pe copii spre educație, astfel încât să fie rupt lanțul sărăciei. Așa cum explică Gabriela Vereș, studiile arată că din păcate doar 20% dintre copiii care se nasc în medii defavorizate reușesc să iasă din sărăcie, datorită educației și unor oportunități de carieră, lăsând în urmă statutul de persoană marginalizată. „De aceea este lăudabil efortul acestor organizații cu programe sociale care merg în comunități, cheamă copiii la educație și oamenii maturi la muncă, astfel încât să nu depindă mereu de ajutorul cuiva și neajunsurile să nu se tot transfere de la o generație la alta.“
Datorită colaborării cu organizațiile partenere, Banca pentru Alimente ajunge la peste 100.000 de persoane defavorizate pe care le hrănește în mod curent. În 2020 numărul de ONG-uri beneficiare s-a dublat, deoarece criza economică ce a însoțit pandemia a făcut ca persoanele nevoiașe să fie mult mai multe. Dar și cantitățile colectate au fost mai mari, incluzând sute de tone de lapte școlar UHT din programul „laptele și cornul”, care nu a mai putut ajunge în școli, sau alimente provenite din industria HoReCa. De aceea, „pentru noi 2020 a fost copleșitor ca volum de muncă, deoarece aceiași oameni au avut de gestionat volume de cel puțin trei ori mai mari decât ne așteptam. Dar am făcut față și am reușit să le redistribuim, colaborând foarte bine cu organizațiile beneficiare.“
Firmele din industria logisticii pot fi alături de Banca pentru Alimente în toată țara
Pentru a-și extinde activitatea, Banca pentru Alimente ar putea fi sprijinită în multiple forme. În afară de sponsorizări în bani și produse de strictă necesitate, are nevoie de combustibil (aviz furnizorilor de carburant!), de piese de schimb, service, ITP, spălătorie și igienizare auto, echipamente de manipulat marfa în depozit și mașini de distribuție. Iar pentru extinderea în noi județe este esențial să se alăture companii care pot pune la dispoziție, prin sponsorizare, spațiu de depozitare, pe termen mediu fiind vizată extinderea în Sibiu, Alba, Bistrița-Năsăud, Iași, Satu Mare și Sălaj.
În prezent Banca pentru Alimente are doar utilitare de 3,5 t (una singură a fost cumpărată de nouă, cu finanțare de la FEBA, iar celelalte second-hand), dar caută și de 7,5 t și chiar și două camioane care să facă circuite prin țară, astfel încât filialele să schimbe între ele produsele pe care le au în plus sau să se încarce bunuri spre celelalte regiuni din țară, de la platformele logistice din București, unde sunt cele mai mari surplusuri.
Transportatorii sau firmele de asigurări pentru mărfuri pot sprijini proiectul și prin a dona mărfurile care au suferit accidente, dar care pot fi recuperate total sau parțial, ori pe care clientul refuză să le recepționeze din motive de standarde estetice – caz în care transportatorul oricum trebuie să se descurce cu ele. „De aceea încurajăm transportatorii care au marfă refuzată la platformă să sune la cel mai apropiat depozit regional Banca pentru Alimente, pe care îl pot găsi pe www.bancapentrualimente.ro/contact.“
