Companiile de transport public urban au înregistrat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape 530 de milioane de euro, în creștere cu 15 milioane de euro față de 2019. Este adevărat că pandemia a afectat volumele de pasageri pe urban, însă pentru mulți operatori publici activitatea s-a extins în zonele metropolitane, ceea ce a adus, per total, o creștere a încasărilor. În plus, și profitul net total a crescut cu 57%, ajungând la 14,41 milioane de euro. De asemenea, activele totale cumulate s-au majorat cu aproape 18%, până la 529 de milioane de euro, menținându-se astfel ritmul de înnoire a flotelor urbane din anii anteriori. Cea mai mare parte a investițiilor făcute în 2020 a fost finanțată de către municipalități sau cu fonduri europene. În aceste condiții, companiile de transport nu numai că nu s-au îndatorat suplimentar, ci și-au și îmbunătățit balanța dintre creanțe și datorii cu aproape 1,2 milioane de euro comparativ cu 2019.
În ciuda pandemiei, companiile de transport urban din România au încheiat 2020 cu rezultate financiare peste anul anterior. Astfel, cifra de afaceri totală realizată și raportată de cei 39 de operatori publici s-a ridicat la 529,07 milioane de euro, în creștere cu 15 milioane de euro (3%) față de 2019. Ca și în anul precedent, nu mai puțin de 47% din total (248,5 milioane de euro) reprezintă aportul Societății de Transport București SA (STB), care și-a crescut încasările cu aproape 2,5%. Pe poziția a doua într-un top al cifrelor de afaceri realizate se situează CTP Iași, cu 27,88 de milioane de euro (+34%), urmată de CTP Cluj-Napoca, cu 26,92 de milioane de euro (-19%), CT Bus – 25,03 de milioane de euro (+32%), RATBV – 23,10 de milioane de euro (+2%) și STP Timișoara – 20,97 de milioane de euro (-8%). Cele mai mari creșteri procentuale ale cifrelor de afaceri au fost înregistrate de Trans Bus, din Buzău (8,51 de milioane de euro, +289%) și de Serviciul de Transport Voluntari (12,67 de milioane de euro, +150%).
În topul profitabilității, primul loc a fost ocupat după mulți ani de STB, care a declarat un profit net realizat de 5,43 de euro, în creștere cu 420% față de 2019. Locul al doilea revine CT Bus, care, cu 2,36 de milioane de euro și-a îmbunătățit rezultatul din anul anterior cu 126%. Operatorul constănțean este urmat de Transurb Galați, nou intrat în top 5, care a realizat în 2020 puțin peste un milion de euro, după ce în anul precedent fusese pe pierdere. Poziția a patra a revenit RATBV, cu 893.351 de euro (+16%), iar pe locul 5 s-a clasat ST Voluntari, la fel, nou urcat în top, cu 686.665 de euro.
Valoarea activelor totale deținute de operatorii de transport urban este de 586,92 de milioane de euro, în creștere cu 102,92 de milioane de euro comparativ cu anul anterior. Și aici ponderea cea mai mare o are STB, cu active de 289,58 de milioane de euro, adică 49,4% din total. Compania bucureșteană și-a crescut portofoliul cu 40% față de 2019. Următoarele patru poziții au rămas neschimbate: pe locul al doilea în topul activelor deținute se situează CTP Cluj, cu 61,56 de milioane de euro (-9%), urmată de RATBV – 24,71 de milioane de euro (-10%), Tursib – 24,01 de milioane de euro (+1%) și Oradea Transport Local – 15,38 de milioane de euro (0%). Cea mai mare creștere procentuală a activelor, de 265%, a fost înregistrată de Trans Bus, care a ajuns astfel la 6,9 de milioane de euro.
După ce mai mulți ani la rând balanța dintre datoriile cumulate și creanțele cumulate a înclinat tot mai greu în favoarea primelor, anul de „cumpătare” 2020 a adus o îmbunătățire pe acest palier. Astfel, la finele anului trecut, balanța cumulată era de 83,89 de milioane de euro, față de 93,74 de milioane de euro în 2019. Opt operatori au avut o balanță pozitivă între creanțe și datorii anul trecut, față de doar 5 în 2019. Este vorba despre STB, CTP Arad, ETA Râmnicu-Vâlcea, Microbuzul Botoșani, Urbis Baia Mare, Meditur, Transloc Târgu Jiu și Ali Trans Com Călărași.
Companiile de transport public și-au păstrat în 2020 numărul mediu de angajați comparativ cu anul precedent, 23.195, față de 23.119. 47,5% din totalul angajaților sunt ai operatorului bucureștean.
Focus pe înnoirea flotei la Brașov
Înnoirea parcului auto a fost prioritatea RATBV în 2020. Astfel, anul trecut au fost recepționate și puse în funcțiune 18 autobuze electrice SOR, de 12 m lungime, și 26 de troleibuze SOR. În paralel, a fost reconfigurată rețeaua de contact pe o anumită porțiune de traseu, iar pentru autobuzele electrice au fost puse în funcțiune instalațiile aferente încărcării lente a acestora, precum și 4 stații de încărcare rapidă. Tot anul trecut a fost recepționată o flotă de autobuze noi Menarinibus, achiziționată prin finanțare de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, și au fost introduse în circulație 6 midibuze BMC Neocity, luate în leasing operațional.
Achiziția de autovehicule noi, nepoluante, a continuat și anul acesta, iar până la jumătatea lui 2022 se va finaliza livrarea tuturor loturilor angajate, care însumează 133 de vehicule: 51 de troleibuze de 18 m lungime, 50 de autobuze electrice de 10 m, 10 de 8 m, 12 articulate și alte 10 autobuze hibride de 12 m. Primăria Brașov mai are în derulare proiecte de investiții prin Programul Operațional Regional, Axa 4.1, privind infrastructura de garaj, amenajarea de benzi dedicate pentru transportul public, implementarea unui sistem centralizat de monitorizare și control al traficului și altele.
Odată cu introducerea în exploatare a noilor vehicule se estimează reducerea semnificativă a emisiilor de CO2, dar și creșterea volumului de pasageri. De altfel, anul trecut s-a înregistrat o scădere cu circa 45% a volumului de pasageri transportați față de 2019. Situația a fost cauzată strict de pandemie, întrucât nivelul serviciului nu a fost diminuat decât în perioada în care a fost instaurată starea de urgență. Pandemia a zădărnicit, din păcate, atingerea obiectivelor urmărite de proiectele de investiții cu finanțare nerambursabilă.
RATBV operează în prezent 17 trasee metropolitane, deservind 13 localități din Zona Metropolitană Brașov. Ponderea călătorilor pe liniile metropolitane față de liniile urbane a fost de circa 7,7% în trimestrul al doilea din 2021.
Conducerea societății apreciază că situația financiară pozitivă înregistrată în 2020 se datorează deopotrivă susținerii pe care transportul public a avut-o din partea autorităților locale, dar și inerției pozitive create de proiectele de investiții în derulare, în contextul pandemiei. Tarifele de transport nu au fost modificate, iar pentru anul acesta se estimează menținerea valorilor din 2019-2020.
Între problemele semnalate în prezent se numără scăderea încasărilor directe de la populație, cauzate de diminuarea numărului de utilizatori în contextul pandemiei, dar și întârzieri în procedurile de achiziții derulate pentru marile investiții, cauzate de personal insuficient, contestații și proceduri complicate.
Extindere în zona metropolitană și integrare tarifară la Buzău
Transbus Buzău, înființată în 1998, efectuează transport public local de călători pe raza administrativ teritorială a celor 12 unități administrativ teritoriale (UAT) membre ale Asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI) Buzău-Mărăcineni. Este vorba de 67 de localități, cu o populație totală de 200.318 de locuitori. În 2020, compania a operat pe 9 trasee urbane, 5 trasee urbane tip „zonă”, 14 trasee rurale și 5 tip „zonă”, însumând un parcurs anual de 6.344.321 km.
Contractul de delegare cu ADI Buzău-Mărăcineni a fost încheiat în octombrie 2019 și are valabilitate pe 6 ani, cu termene și obiective clar definite pentru fiecare an de contract. Astfel, în ciuda pandemiei, volumul de pasageri transportați în 2020 a crescut față de 2019, în contextul extinderii serviciului în localități limitrofe Buzăului.
Tarifele practicate nu au suferit modificări în 2020, însă oferta a fost schimbată în totalitate anul acesta, odată cu implementarea sistemului de e-ticketing. A fost adoptat un sistem de prețuri cu tarif unic zonal (bilet plus abonament) și pachete de călătorii, cu emiterea abonamentului în orice zi din lună. Ponderea încasărilor între transportul urban și cursele interurbane este de 51-49%. Numărul de călători este însă mai mare în Buzău (61%) față de mediul rural (39%).
Principalele investiții în 2020 au fost în autobuze urbane. Este vorba despre o flotă de 20 de autobuze hibrid Volvo second-hand. „Avem în continuare solicitări din partea altor UAT care doresc transport public local pe raza lor de competență, deci avem în vedere noi achiziții. În acest sens s-a solicitat de către ADI Buzău-Mărăcineni aderarea UAT Județul Buzau, prin Cosiliul Județean Buzău, la Asociație, dar până la acest moment nu a fost primit niciun răspuns”, a declarat Gică Toader, director executiv Transbus.
De altfel, flota Transbus a crescut de la 30 de autobuze, în 2016, la 128, la finele anului trecut. Toate vehiculele achiziționate în această perioadă au dotări specifice transportului local, inclusiv aer condiționat. În plus, s-a investit în digitalizarea managementului de flotă în cadrul Transbus, prin dotarea cu echipamente specifice a dispeceratului, prin care activitatea este monitorizată 24/24. De asemenea, a fost modernizat atelierul de reparații cu echipamente de diagnoză și utilaje specifice, deoarece întreaga flotă este servisată în regie proprie.
Pentru a face transportul urban mai atractiv s-a investit în digitalizarea informațiilor către călători, prin afișarea curselor și a timpului de sosire în stație. În acest sens au fost montate panouri în 56 de stații din municipiul Buzău. Traseele sunt disponibile în Google Maps, ceea ce face posibilă planificarea călătoriilor. Compania deține propria rețea de comercializare a titlurilor de călătorie, prin tonete, biletele fiind disponibile și prin societăți partenere la nivel de ADI. Sistemele alternative de plată a călătoriei includ, pe lângă plata direct în autobuz, cu card bancar, și varianta prin sms. Recent s-a investit și într-un sistem de e-ticketing, cu tarifare zonală, implementat în cadrul ADI, fiecare zonă avand tarif unic pentru bilet. S-a introdus și varianta de abonamente tip „zonă”, cu care călătorii pot circula în toate zonele, iar în municipiu, pe orice linie.
Investițiile au fost făcute cu finanțare de la bugetul local al acționarului majoritar Primaria Municipiului Buzău, dar și din fonduri proprii.
Odată cu declanșarea pandemiei, Transbus a adoptat măsurile adecvate pentru gestionarea crizei, dar nu a întrerupt transportul public, cu excepția câtorva linii care au fost suspendate temporar.
„Programul de transport a fost organizat în funcție de programul de lucru al angajaților societăților din zonele industriale ale Buzăului, ținând cont că acestea nu și-au întrerupt activitatea economică în acea perioadă. Sperăm ca și anul acesta să reușim să ne încadrăm în parametrii contractului, desi 2021 este un an mai dificil, în care se resimt efectele negative generate de criza sanitară din 2020. Principala problemă cu care ne confruntăm la acest moment este generată de dificultățile financiare cu care se confruntă administrațiile locale membre ADI. Problemele sunt cauzate în mare parte de criza sanitară. Încasăm greu facturile de prestare a serviciului de transport public local, ceea ce ne creează un dezechilibru în activitatea economico-financiară.”
Proiectele de investiții viitoare includ achiziția a 13 autobuze electrice, cu 13+4 stații de încărcare lentă/rapidă. Finanțarea se va face cu fonduri europene, iar livrarea ar trebui să aibă loc la sfârșitul anului. Un proiect separat, pentru alte 30 de autobuze electrice, tot pe fonduri europene, este în curs de implementare. Se mai dorește construirea a 81 de stații acoperite, dotate cu sistem de supraveghere video, panou de informare călători, din totalul de 100 de stații aflate pe raza Buzăului. Municipalitatea mai are în plan construirea unei autobaze noi Transbus, proiectate pentru o capacitate de 200 de autobuze, pe o suprafață de aproape 9 ha, precum și reabilitarea infrastructurii rutiere, inclusiv amenajarea de piste de biciclete pe coridoarele deservite de transportul public și implementarea unui sistem inteligent de management și monitorizare a traficului.
Iașiul mizează pe tramvaie și troleibuze
CTP Iași s-a axat în 2020 pe campania de electrificare a transportului public, mizând pe vehicule conectate la rețeaua de alimentare cu electricitate, grație infrastructurii deja existente la nivelul municipiului. Fondurile europene permit acum investiții în tramvaie noi, care până de curând nu erau accesibile. Astfel, anul trecut au fost recepționate primele 4 tramvaie PESA din totalul de 16 comandate, livrarea întregului lot fiind așteptată până la finele lui 2021. De asemenea, producția primelor două tramvaie Bozankaya este în curs de finalizare – vehiculele au fost supuse unor teste multiple înainte de a începe testele de stradă și de a fi pregătite de livrare, până la sfârșitul anului. Tot 16 unități au fost contractate și aici.
În ceea ce privește flota de autobuze, la Iași s-a semnat contractul pentru 20 de unități electrice de 12 m lungime plus 6 stații de încărcare rapidă cu Solaris. În paralel, se desfășoară la Ministerul Dezvoltării procedura de analiză financiară a celor 5 oferte depuse pentru atribuirea contractului de furnizare a încă 24 de autobuze electrice de 10 m plus 7 stații de încărcare rapidă. Continuă implementarea proiectului privind sistemul de e-ticketing, iar pentru viitor se dorește modernizarea Depoului Dacia, proiectul fiind în fază de elaborare.
Cifra de afaceri a operatorului ieșean a fost mai mare în 2020 comparativ cu anul precedent, deoarece, urmare a controlului de fond efectuat de ANAF în 2019, compensația cuvenită transportului public conform contractului de delegare a fost înregistrată în contul de venituri din subvenții aferente cifrei de afacei și nu în contul de venituri din subvenții de exploatare, ca până atunci, a explicat directorul general Cristian Stoica. „Profitul mai mic realizat în 2020 este efectul direct al pandemiei, numărul călătorilor fiind mult redus, cu 25%, ca urmare a stării de urgență, a cursurilor școlare și universitare online și a lucrului de acasă pentru multe categorii de angajați. Un alt efect al pandemiei a fost încasarea cu întârziere a creanțelor, din cauza diminuării activității economice, ceea ce a condus la creșterea volumului de datorii. Din păcate, cu aceste probleme ne confruntăm și în prezent.”
Pentru a diminua pierderile în 2020, CTP Iași a reorganizat graficul de circulație în consecință. Astfel, de la utilizarea unei flote de 119 autobuze și 82 de tramvaie pe tot parcursul zilei s-a trecut la implementarea unor capacități diferite pe anumite intervale orare, în funcție de gradul de încărcare.
Pentru viitor, operatorul ieșean intenționează continuarea programului de înnoire a parcului auto, prin achiziționarea a 60 de tramvaie cu podea joasă, de 30 m lungime, dar și a altor autobuze electrice. În același timp, vor fi extinse unele trasee, cu acoperirea unei părți din zona metropolitană, inclusiv prin extinderea mai multor linii de tramvai. Mai multe tronsoane de cale de rulare vor fi reabilitate, plus optimizarea sistemului de alimentare cu energie electrică a acestora. De asemenea, se dorește investiția în rețeaua de troleibuze și achiziția de mijloace de transport cu autonomie extinsă. Proiectele se află în diferite faze (studiu de oportunitate, notă conceptuală, temă de proiectare), iar implementarea acestora va depinde de sursa de finanțare.
Investiții în transportul electric pe cablu și la Cluj
CTP Cluj-Napoca a finalizat în 2020 proiectele de achiziție a 10 autobuze Renault Irisbus Agora, 10 autobuze Feniksbus (dintre care 8 cu finanțare de la bugetul local) și 22 de tramvaie Imperio (tot de la bugetul local), dintre care 6 livrate în 2020, iar 16, în 2021. Alte investiții au fost făcute în sistemele de informare a călătorilor. Până la finele acestui an, alte două tramvaie Imperio urmează să completeze flota. În curs de derulare sunt proiectele de extindere a unei linii de troleibuze, dar și deschiderea de linii noi pentru transportul elevilor.
Pandemia a afectat creșterea financiară a operatorului clujean, scăderea volumelor de pasageri cu peste 10% punându-și amprenta asupra reducerii cifrei de afaceri. În același timp însă, balanța dintre creanțe și datorii a companiei s-a îmbunătățit. Scăderea datoriilor la finele lui 2020 comparativ cu 2019 se datorează plății la termen sau chiar în avans a datoriilor companiei. În același timp, creșterea creanțelor neîncasate vine pe fondul neîncasării la termen a mai multor sume, în special de la unitățile bugetare (primării, școli, universități).
Din totalul călătorilor transportați în 2020, adică peste 178 de milioane, 8,94% reprezintă populația din zona metropolitană (în scădere cu 14,49% față de 2019). În consecință, veniturile realizate din transportul metropolitan s-au redus cu 12,33%.
Parcul auto aflat în exploatare în 2020 s-a redus semnificativ, fiind utilizate în medie 160 de autobuze, 66 de troleibuze și 16 tramvaie (față de 182 de autobuze, 73 de troleibuze și 19 tramvaie în 2019). În prima jumătate a acestui an, numărul mediu de mașini aflate în exploatare a crescut cu 0,73% față de media din 2019. Astfel, numărul mediu al tramvaielor a revenit la valorile de acum doi ani, iar cel al troleibuzelor a crescut la 88; autobuzele au rămas 171.
Între principalele probleme semnalate acum de conducerea CTP Cluj-Napoca se numără situația neclară în ceea ce privește încasarea abonamentelor gratuite acordate elevilor, numărul mare de călători frauduloși, creșterea prețurilor la carburanți și energie electrică, dar și deficitul de personal, în principal la categoriile de personal de bord și controlori de bilete.
Proiectele viitoare ale CTP includ modernizarea rețelei de contact și înlocuirea eșalonată a cablurilor, în funcție de vechimea acestora. În paralel, pentru optimizarea transportului cu troleibuze și pentru diminuarea căderilor de tensiune în sectoarele terminale, inclusiv pentru extinderile propuse, este necesară amplificarea substațiilor de redresare și achiziția de unități noi.
Studiile de specialitate aflate în curs de elaborare propun ca în loc de extinderea rețelei de troleibuze pe axa est-vest către zona metropolitană să fie instalată o linie de metrou ușor în cale proprie (rambleu).
