După doi ani dificili, în care populaţia a evitat transportul public de teama covid, lucrurile încep să intre, încet, pe făgaşul normal. STP Timişoara îşi va înnoi anul acesta o parte importantă din flotă, ca urmare a achiziţiilor pe fonduri europene de care a beneficiat, şi speră într-o creştere a încasărilor, atât ca urmare a ridicării calităţii serviciilor oferite, cât şi prin intensificarea controalelor în mijloacele de transport. Principala problemă rămâne însă lipsa forţei de muncă, şi aceasta se va acutiza în contexul lărgirii flotei.

Ultimii doi ani, derulaţi sub semnul pandemiei, au fost plini de provocări pentru Societatea de Transport Public Timişoara (STPT) din cauza scăderii drastice a încasărilor, cu până la 70% faţă de nivelurile înregistrate în 2019. Cu toate că numărul pasagerilor s-a redus semnificativ, programul de transport a fost menţinut la capacitate normală pentru toate subsistemele de transport disponibile la nivelul municipiului şi zonei metropolitane – autobuz, troleibuz, tramvai, vaporeto – în vederea asigurării distanţării sociale impuse de autorităţile naţionale, ca măsură de prevenţie a răspândirii virusului SarsCov2.

După ridicarea stării de alertă, în martie 2022, situaţia a început să se îmbunătăţească, încasările intrând într-un uşor trend ascendent, iar directorul general, ing. Patriciu Ruşeţ, speră într-o reorientare a publicului călător către serviciul de transport public local, mai ales că flota va fi înnoită semnificativ în decursul acestui an.

În ciuda pandemiei, proiectele de achiziţii publice ale municipalităţii au continuat. În această vară, se împlineşte deja un an de când a ajuns la Timişoara primul tramvai produs de compania turcească Bozankaya, tramvai ce face parte dintr-un prim lot de 21 de mijloce de transport cumpărate de Primărie cu finanţare europeană. Până la începutul lui aprilie fuseseră recepţionate 6 unităţi, iar restul, urmează să fie livrate până la finalul lui 2022. Noutatea tramvaielor Bozankaya este aceea că pot funcţiona şi pe acumulatori (care se încarcă în timpul mersului), autonomia asigurată de aceştia fiind de 70 km. Pe lângă tramvaiele deja contractate, a fost înregistrată la ADR Vest opţiunea de achiziţie a încă 19 unităţi, în cazul în care bugetul rămas disponibil o va permite.

STPT are, în prezent, 50 de tramvaie funcţionale, din care 41 sunt zilnic în circulaţie, astfel că lotul de 21 de bucăţi va asigura o înnoire de 50% a flotei aflate în operare.

În august-septembrie 2022 urmează să fie recepţionate şi o parte dintre autobuzele electrice produse de furnizorul turc Karsan. Licitaţia a fost organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, iar din lotul comandat de minister municipiului Timişoara îi vor reveni 44 de vehicule. Acestea vor fi livrate către STPT cu 44 de staţii de încărcare lentă, plus alte 15 staţii de încărcare rapidă, care vor fi montate la capetele de traseu. Proiectul tehnic de instalare a staţiilor este gata, iar în perioada următoare va fi amenajată platforma pe care urmează să fie parcate noile autobuze, care va include şi instalaţia tehnică de transformare a energiei electrice.

„Ne bucurăm că, în scurt timp, vor intra în exploatare noile autobuze şi tramvaie electrice, care vor asigura o reducere semnificativă a costurilor operaţionale, nu doar în ceea ce priveşte consumul, ci şi în ceea ce priveşte componenta de service şi reparaţii. În legătură cu aceste aspecte, cel puţin în cazul tramvaielor Bozankaya, garanţia asigurată de producătorul turc este de 7 ani, perioadă în care doi reprezentanţi ai companiei din Turcia vor fi detaşaţi la Timişoara, pentru a asigura suportul tehnic necesar activităţii de exploatare a noilor tramvaie. În paralel, angajaţii STPT vor asigura realizarea inspecţiilor zilnice şi vor lucra în parteneriat cu reprezentanţii turci pentru a asigura buna funcţionare a parcului de tramvaie”, a explicat directorul general.

Modernizarea infrastructurii, o prioritate

Pentru o exploatare optimă a noilor vehicule este necesar ca şi infrastructura să fie la parametri optimi. Astfel, într-o primă fază, STPT are în plan – cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara – să modernizeze depoul de tramvaie şi anumite tronsoane de linie cale aflate pe raza municipiului, tronsoane cuprinse deja în lucrările tehnico-edilitare ce se desfăşoară în diferite zone ale Timişoarei. Totodată, cele două instituţii vor asigura realizarea noii infrastructurii necesare punerii în funcţiune a viitoarelor autobuze electrice.

În ceea ce priveşte transportul cu autobuze, în prezent, compania are în operare 55 de autobuze scurte, 30 de autobuze articulate şi 20 de minibusuri, toate marca Mercedes-Benz. Cele mai vechi sunt în exploatare de 12 ani, astfel că o parte vor fi înlocuite odată cu recepţia noilor autobuze electrice. Altele vor fi păstrate însă, deoarece se doreşte creşterea frecvenţei de circulaţie şi reducerea timpilor de aşteptare în staţii, dar şi suplimentarea capacităţii de transport în localităţile din zona metropolitană.

Flota STPT mai cuprinde 50 de troleibuze fabricate în 2008, numărul acestora urmând să crească deoarece Primăria Timişoara a făcut deja demersurile de achiziţie a 55 de troleibuze noi, care, pe lângă conexiunea la cablul de curent, să fie echipate şi cu baterii, pentru o autonomie de circa 20 km. „Întreaga infrastructură electrică, formată din linia cale tramvai şi firele de contact, este într-un amplu proces de modernizare, care se va întinde, etapizat, pe o perioadă mai lungă de timp. Această investiţie era necesară, deoarece întâmpinăm probleme în exploatarea zilnică şi tocmai de aceea, în proiectul de achiziţie de troleibuze, una dintre cerinţele obligatorii este autonomia vehiculelor, asigurată de baterii.”

Grad mare de ocupare pe liniile metropolitane

Primele linii metropolitane au fost înfiinţate în 2008-2009 şi au legat Timişoara de comunele limitrofe, Ghiroda şi Dumbraviţa. În prezent, STPT asigură legătura între municipiu şi comunele din zona metropolitană prin 19 linii de autobuz şi două de troleibuz.

Autobuzele care deservesc traseele din zona metropolitană circulă cu un grad de încărcare ridicat, întrucât sunt folosite de cei care fac naveta spre/dinspre oraş, dar şi de mulţi elevi şi studenţi, la orele de vârf ale dimineţii şi seara fiind necesară suplimentarea numărului de mijloce de transport. În funcţie de cerere şi de gradul de încărcare, pe anumite trasee metropolitane se folosesc autobuze articulate, dar sunt şi alte trasee unde microbuzele sunt suficiente.

Mijloacele de transport actuale nu sunt prevăzute cu sisteme de numărare a pasagerilor şi nici de cuantificare a distanţei pe care aceştia călătoresc, astfel încât, deocamdată, nu se poate face o evaluare clară a numărului de călători transportaţi în oraş şi a celor din/spre zona metropolitană. Singura modalitate de obţinere a informaţiilor legate de călătorii ar fi validarea cardurilor, dar, din păcate, nu toată lumea validează cardurile de călătorie. Noile vehicule vor fi însă echipate cu astfel de sisteme, pentru a putea fi făcute analize mai complexe privind gradul de încărcare şi rutele aferente.

 „Am luat în calcul să dotăm şi vehiculele mai vechi cu sisteme de numărare a pasagerilor, însă investiţia este mare şi nu este rentabilă în condiţiile în care, în doar câţiva ani, aceste mijloace de transport urmează să fie înlocuite”, a menţionat directorul societăţii.

Preţ crescut al biletelor şi controale în trafic

La începutul lui 2022, preţul biletelor a fost majorat de la 2,5 la 4 lei, acestea având valabilitatea de o oră, indiferent de numărul de călătorii efectuate în acest interval, fără diferenţe de tarif între rutele urbane şi cele metropolitane. În acelaşi context, abonamentul lunar general, valabil pe toate liniile, a fost majorat de la 93 la 130 de lei. Din acest an, în Timişoara a fost introdusă şi opţiunea abonamentului anual, în valoare de 1.300 de lei, la achiziţia căruia se acordă o reducere semnificativă de 200 de lei.

Utilizatorii serviciului public au la dispoziţie numeroase metode de achiziţionare directă a călătoriei, în fiecare vehicul, prin card bancar contacless, prin SMS, aplicaţia 24 pay sau „WalletPay”. Cardurile reîncărcabile STPT şi biletele pe suport de hârtie rămân în continuare valabile şi au o largă utilizare, astfel că se păstrează toate cele 18 puncte de vânzare ale societăţii pentru a facilita accesul la titlurilor de călătorie deja consacrate.

Chiar şi în condiţiile majorării de tarif, valoarea noilor titluri de călătorie nu acoperă creşterile din ultimele luni, înregistrate pe toate palierele economiei (combustibil, electricitate, piese de schimb, asigurări etc.) însă, fiind un serviciu public, costul biletelor trebuie menţinut la un nivel suportabil pentru populaţie.

În Timişoara şi în zona metropolitană există anumite categorii sociale care beneficiază de facilităţi la transportul public local (pensionari, elevi, studenţi etc.). Diferenţa de tarif pentru a susţine costurile operaţionale este acoperită de către fiecare UAT cuprins în aria teritorială metropolitană, nivelul compensaţiilor fiind de aproape 85%. „Dacă toate gratuităţile acordate ar fi eliminate, nu putem şti dacă persoanele respective îşi vor mai permite să călătorească folosind transportul public, iar obiectivul este de a oferi sprijin tuturor cetăţenilor. Pe de altă parte, este important să menţinem un tarif atractiv, pentru a încuraja cât mai multe persoane să folosească mijloacele de transport în detrimentul autoturismului”, a explicat directorul general. „Numărul de călători care au utilizat transportul public local, în perioada pandemiei, a fost influenţat de anumite mesaje vehiculate în sfera publică şi mediul online, chiar dacă, în realitate, statisticile au demonstrat că transportul public nu a reprezentat una dintre sursele primordiale de infecţie cu Covid. Încă nu am ajuns la nivelul de dinainte de pandemie, când încasările erau de 90.000-100.000 de lei pe zi, dar începem să ne apropiem, încet-încet. Am demarat mai multe acţiuni de control cu personal sporit, 70 de controlori aflându-se concomitent în trafic (faţă de 10-12 în mod obişnuit). Aceştia au rol de prevenţie şi conştientizare a obligativităţii achiziţionării şi validării titlurilor de călătorie.”

În paralel, s-au luat şi măsuri de reducere a cheltuielilor. Astfel, în contextul creşterii uriaşe a preţului energiei electrice, s-a luat decizia ca, pe perioada weekend-ului, tramvaiele care nu ies pe traseu să aibă pantografele coborâte. De asemenea, a fost regândită activitatea unora dintre utilajele de intervenţie, în vederea reducerii consumului de motorină şi încadrării în cote acceptabile.

Nevoie acută de şoferi

Criza de conducători auto este resimţită şi în transportul public, iar STPT are în prezent un deficit de personal de bord de 200 de angajaţi – şoferi de autobuz, troleibuz şi vatmani – astfel că se lucrează, în prezent, ore suplimentare. „În pandemie am primit numeroase cereri de angajare din partea şoferilor care intraseră în şomaj tehnic la firmele de transport unde erau angajaţi ori care îşi dăduseră demisia. Odată cu revenirea la starea de cvasi-normalitate a transportului turistic naţional şi internaţional, mulţi dintre cei angajaţi pe perioada pandemiei s-au reîntors la foştii angajatori. Depunem eforturi să completăm deficitul de forţă de muncă şi luna aceasta semnăm un contract cu o firmă de recrutare, care să ne faciliteze găsirea de şoferi pentru societate. Ne gândeam inclusiv la angajarea de şoferi extra-comunitari, însă procedurile birocratice pentru obţinerea atestatului de formare profesională pentru şoferi categoria D ridică încă anumite probleme”.

STPT are de aproape un an şi jumătate propria şcoală de formare profesională pentru şoferi şi vatmani, iar cursurile durează 6 luni (la care se adaugă perioada de examinare). Cei care se înscriu la acest tip de instruire primesc încă de la angajare un salariu minim pe perioada cursurilor şi au obligaţia să rămână, după absolvire, cel puţin 3 ani angajaţi ai companiei. În caz contrar, sunt obligaţi să restituie contravaloarea cursului. „Trebuie să găsim soluţii, pentru că în momentul în care vor veni cele 44 de autobuze electrice noi vom avea nevoie de cel puţin 88 de şoferi care să le conducă.”

În ciuda provocărilor cu care se confruntă societatea şi a dificultăţilor din transportul public, directorul societăţii subliniază totuşi paşii repezi care se fac la nivelul îmbunătăţirii condiţiilor oferite utilizatorilor serviciului public timişorean şi accesibilizării mijlocelor de transport tuturor categoriilor de cetăţeni dornici să le utilizeze.