Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Peste 200 de antreprenori din toate sectoarele economiei românești au participat la prima ediție a conferinței naționale „SupraTAX”, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Evenimentul marchează începutul unei noi serii de dialoguri naționale între mediul de afaceri și factorii de decizie, cu scopul de a identifica soluții fiscale și economice aplicabile imediat, nu doar analize teoretice. Seria „SupraTAX” atrage atenția asupra realității pe care mediul privat o trăiește în fiecare zi: „România nu mai are doar o problemă de presiune fiscală, ci una de suprataxare care riscă să devină un dezechilibru structural.”
Conform Eurostat, inflația din România a ajuns la 8,6% în septembrie 2025, fiind cea mai ridicată din UE, iar media zonei euro la doar 2,2%. Această diferență arată că România se scumpește mai repede decât restul Europei. Astfel, atunci când prețurile cresc mai repede decât veniturile, costul real îl plătește economia productivă.
Laureatul premiului Nobel, Milton Friedman a explicat, cu o precizie care rămâne actuală, că inflația este o formă de impozitare fără adoptarea unei legi. În România, acest tip de impozitare tăcută apasă cel mai mult pe companiile care susțin bugetul de stat.
Antreprenorii pierd din puterea de investiție, în timp ce statul încasează mai mult din fiecare leu care se devalorizează. Suprataxarea și inflația devin, totodată, două fețe ale aceleiași probleme: o economie care plătește mai mult, dar produce mai puțin.
În același timp, costul finanțării a rămas ridicat, dobânda-cheie a Băncii Naționale a ajuns la 6,5%, una dintre cele mai ridicate din UE, iar rata dobânzilor la creditele pentru companii în jur de 7–8% pe an. Practic, capitalul e scump, investițiile private încetinesc, iar accesul IMM-urilor la credite devine o problemă structurală.
Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 30% la începutul lui 2025, în absența predictibilității fiscale și a stabilității mediului economic. Investitorii externi avertizează deja că lipsa impredictibilității fiscale poate determina retragerea capitalului, chiar și pentru marile lanțuri de retail internaționale. Seria „SupraTAX” atrage atenția asupra riscului real al pierderii încrederii investitorilor, cauzată de decizii incoerente care descurajează capitalul să rămână pe termen lung.
În loc să restructureze cheltuielile publice, statul caută soluții prin taxarea veniturilor private, ceea ce pune presiune tot mai mare pe antreprenori. Aceștia resimt povara fiscală în facturi, contribuții și reglementări succesive. În acest context, România are nevoie de un parteneriat real între stat și contribuabili, mai ales după cele trei valuri succesive de măsuri fiscale care au afectat direct mediul privat:
• creșterea TVA standard la 21% de la 1 august 2025 și restructurarea cotelor reduse, ceea ce înseamnă costuri în lanț pentru aproape toate industriile;
• limitarea și restrângerea regimului microîntreprinderilor – plafonarea succesivă a cifrei de afaceri eligibile (de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025, cu anunțul clar că va coborî la 100.000 euro din 2026) și trecerea accelerată a firmelor mici la impozit pe profit de 16%;
• majorarea accizelor și taxelor specifice pe energie, combustibil, etc.;
• anunțuri repetate despre noi contribuții sectoriale, fără analiză de impact transparentă;
• și, în paralel, promisiunea reducerii deficitului bugetar din venituri suplimentare, nu din reforma reală a cheltuielilor publice.
Acesta este climatul în care antreprenorii români sunt nevoiți să rămână competitivi nu doar între ei, ci în fața capitalului european și internațional – iar România concurează azi, la nivel de atractivitate, cu piețe unde inflația este de 2-3%, finanțarea este la 2-3%, iar regimul fiscal este previzibil pe orizont de 5-10 ani.
„Antreprenorii nu cer privilegii, ci aer. Aerul acela de stabilitate fără de care nicio economie nu poate respira”, a menționat Cristina Chiriac, doctor în economie, președinta CONAF și moderatoarea dezbaterii de la Brăila. „În România ultimilor ani, regulile se schimbă mai repede decât pot fi înțelese, iar costul fiecărei decizii fiscale se simte în respirația companiilor – în salarii, în facturile la energie, în dobânzile de 8% la creditele pentru companii. Nu vorbim despre grafice și tabele, ci despre oameni care duc în spate motorul economiei. Avem, însă, un sistem care taxează din ce în ce mai mult munca și subvenționează nemunca, iar echilibrul nu poate fi restabilit fără curajul de a recunoaște această realitate.
Suntem pregătiți să creăm grupuri de lucru mixte – antreprenori, economiști, experți fiscali și reprezentanți ai autorităților – pentru a livra soluții concrete, cuantificabile, prin care deficitul bugetar real poate fi redus. Măsurile propuse vor fi sintetizate și transmise premierului și decidenților politici, pentru a demonstra că România poate echilibra bugetul fără a sufoca mediul privat.
Formatul SupraTAX s-a născut dintr-o nevoie de luciditate: vrem să readucem rațiunea în centrul deciziei economice și să demonstrăm că echilibrul bugetar nu se obține sufocând economia, ci lăsând-o să respire. Măsurile pe care le propunem nu sunt artificii fiscale, ci oxigen curat pentru o economie care trebuie să devină competitivă, nu să atingă limita supraviețuirii.”
În deschiderea evenimentului, Daniela Cireașă, președinta CONAF Brăila, și primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir, au evidențiat faptul că dialogul public-privat trebuie coborât în teritoriu, acolo unde se vede cel mai repede efectul fiecărei decizii fiscale asupra salariilor, investițiilor și locurilor de muncă.
Panelul de la Brăila a reunit nume cu greutate din economie, fiscalitate și business operațional: Elena-Ecaterina Chivu (președinta CECAR), Iuliana Tănase (Șef Serviciu Îndrumare, Asistență și Servicii Contribuabili în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Galați), Gabriel Biriș (Co-Managing Partner, Biriș Goran SPARL), Otilia Pețu, fondatoarea NOA, Lelila Mancaș (Director Marketing, Comunicare și CSR, Edenred România) și Daniel Anton (Director Financiar, Al Dahra Agricost).
În cadrul conferinței, Cristina Chiriac a lansat întrebarea către antreprenorii din sală: „Câți dintre dumneavoastră considerați că este momentul pentru o creștere a salariului minim pe economie?”. 95% dintre participanți au răspuns că nu este momentul, argumentând că o astfel de decizie, luată în lipsa indicatorilor de performanță reali și a productivității măsurabile, ar împinge economia și mai aproape de stagnare.
În cadrul dezbaterii, antreprenorii și specialiștii prezenți au conturat un set de măsuri realiste și aplicabile, menite să redea respirație economiei și să reechilibreze relația dintre stat și contribuabil.
1. Taxarea inversă generalizată la TVA pentru facturi de peste 5.000 euro
2. Compensarea contribuțiilor datorate bugetului de stat cu sumele cuvenite și neîncasate reprezentând concedii medicale
3. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%)
4. Eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”)
5. Eliminarea limitării cheltuielilor de consultanță și management la 1%
6. Plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale pe suma veniturilor (la CAS, pe suma veniturilor din muncă; la CASS, pe suma tuturor veniturilor)
7. Impozitarea sumelor care nu pot fi justificate (declarație inițială de patrimoniu – T0, perioada scurtă de conformare voluntară, cota majorată de 70% aplicată in toate cazurile, după perioada de conformare)
8. Eliminarea CASS la tichetele de masă
9. Reintroducerea creditului fiscal pentru creșe și grădinițe pentru stimularea natalității și reducerea analfabetismului funcțional
10. Indexarea amortizării fiscale cu inflația
11. Încurajarea conformării voluntare la plată anticipată prin bonificații
12. Uniformizarea bazei de impozitare pentru clădiri deținute de persoane fizice și juridice, diferențierea impozitului doar în funcție de folosință, rezidențial sau nerezidențial/comercial)
13. Scutirea totală de impozit pe venit pentru femeile antreprenor care au în întreținere trei sau mai mulți copii minori, până la un plafon anual al veniturilor de maximum 100.000 euro.
14. Consolidarea Codului fiscal precum și a Codului de procedură fiscală în sensul aprobării unor forme complete care să includă actele subsecvente: normele date în aplicare, precum și toate ordinele date în aplicarea articolelor.
Gabriel Biriș – Co-Managing Partner, Biriș Goran SPARL a declarat: „În ultimul deceniu, Codul Fiscal al României a fost modificat de peste o mie de ori. Nu există sistem fiscal care să poată funcționa eficient în asemenea condiții de instabilitate. Această avalanșă de schimbări a creat o profundă lipsă de predictibilitate — pentru antreprenorii onești, pentru contabili, dar și pentru angajații ANAF. Când regulile jocului se schimbă mai des decât anotimpurile, chiar și cei mai corecți contribuabili ajung să se teamă că pot greși fără intenție. Într-un astfel de mediu, încrederea în stat se erodează și capacitatea lui de a colecta corect și echitabil veniturile bugetare.
Soluția este reforma structurală simplă și logică: introducerea taxării inverse generalizate pentru operațiunile peste un anumit prag. Mecanismul este testat, eficient și transparent. Aplicată consecvent, această măsură ar reduce semnificativ frauda de TVA și ar putea aduce la bugetul de stat între 5,5 și 6 miliarde de lei anual.”
Elena-Ecaterina Chivu – președinta CECAR a precizat: „România are nevoie în primul rând de o consolidare reală a Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală, astfel încât acestea să devină instrumente previzibile și accesibile tuturor celor care le aplică. Propunem adoptarea unor forme complete, care să includă textele de lege, toate actele subsecvente — normele metodologice, precum și ordinele emise pentru aplicarea fiecărui articol. Numai printr-o asemenea integrare putem asigura coerența între intenția legislativă și practica fiscală de zi cu zi.
Un Cod fiscal consolidat înseamnă mai multă transparență. Înseamnă să oferim antreprenorilor, profesioniștilor contabili și administrației fiscale același limbaj, aceeași logică și aceeași predictibilitate.
Doar într-un asemenea cadru fiscal clar și unitar putem vorbi despre încredere, despre parteneriat între stat și contribuabil și despre un mediu economic care să stimuleze conformarea voluntară, nu teama de greșeală.”
România transmite semnale mixte: declarăm că vrem investiții, dar schimbăm regulile jocului fiscal trimestrial. Inflația ridicată erodează puterea de cumpărare, iar dobânzile mari blochează investițiile în modernizare și digitalizare – exact acelea care cresc productivitatea și baza de impozitare sănătoasă.
Investițiile străine directe încetinesc, iar capitalul autohton trebuie protejat, nu penalizat. În același timp, piața riscă o consolidare accelerată, în care jucătorii mari decid strategic la nivel regional dacă rămân sau se retrag din România.
Într-o economie care respiră tot mai greu sub greutatea propriilor taxe, SupraTAX nu este doar un proiect, ci un apel la luciditate.
CONAF își asumă ca fiecare dezbatere din seria SupraTAX să producă o listă de măsuri clare, executabile, prin care statul poate să lase economia să respire și, în același timp, să-și stabilizeze veniturile bugetare.
„Reducerea deficitului se face prin productivitate mai mare”, a completat Cristina Chiriac, președinta CONAF. „România are două opțiuni: să extragă mai mult din același capital sau să creeze condițiile pentru ca acest capital să producă mai mult. Alegerea ar trebui să fie evidentă. Politicile fiscale nu pot fi scrise în izolare, într-un fișier Excel, ci trebuie conectate la fluxul real de numerar și la ciclul economic al companiilor.”
Conferința „SupraTAX” de la Brăila a inclus un panel de dezbatere, o sesiune de întrebări deschise și networking între antreprenori, consultanți fiscali și reprezentanți ai administrației. Formatul va fi replicat în următoarele luni în alte județe, pentru a colecta din teren propunerile concrete ale antreprenorilor.
Seria „SupraTAX” va culmina cu un document redactat de CONAF pe baza concluziilor regionale, care va fi transmis Guvernului, Ministerului de Finanțe și Parlamentului.
Scopul este să arătăm, cu date reale din economie, că poți aduce bani la buget fără să sufoci exact companiile care generează locurile de muncă, salariile, consumul și investițiile productive.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) reunește organizații și companii active la nivel național, derulează proiecte dedicate pieței muncii, educației antreprenoriale și echilibrului economic regional și reprezintă, în dialogul cu autoritățile, interesul companiilor care creează valoare și reinvestesc în România.
AHK România a publicat rezultatele sondajului „AHK Business Survey” realizat în primăvara lui 2025, care arată că așteptările companiilor din comunitatea de afaceri româno-germană, privind situația economică din România, s-a deteriorat destul de mult față de anul trecut. Procentul firmelor cu o viziune pesimistă a crescut de la 38% în 2024 la 57% în 2025, marcând o creștere de aproximativ 20 de puncte procentuale.
În ciuda pesimismului legat de economia României, perspectivele rămân stabile în ceea ce privește propriile afaceri. Astfel, 38% dintre firmele intervievate nu și-au schimbat perspectivele, iar 37% întrevăd unele mai bune, un procent ușor mai mic față de 2024 (40%). Cele mai multe companii (62%) își evaluează situația actuală ca fiind „satisfăcătoare”, în timp ce numărul celor optimiști (28%) este în continuă scădere pentru al treilea an consecutiv. În 2024, 59% dintre companii considerau situația „satisfăcătoare”, iar 33% o descriau ca fiind „bună”.
În acest context economic, disponibilitatea companiilor de a investi este în scădere. În acest an, doar 38% dintre firme intenționează să investească, față de 46% anul trecut. Totodată, 30% dintre companiile chestionate prevăd scăderi ale investițiilor, față de cei 20% în 2024. Ca urmare a scăderii cererii și a presiunii costurilor, tot mai multe firme vor să reducă numărul de angajați și să crească productivitatea: 34% vor renunța la personal (față de 18% în 2024), în timp ce 41% dintre aceștia își vor menține același număr de salariați, proporție neschimbată față de anul anterior.
În privința riscurilor pentru dezvoltarea afacerii, companiile au apreciat că scăderea cererii din piață, condițiile cadru economice și politice, precum și costurile cu forța de muncă sunt cele care le periclitează creșterea. Deși deficitul de personal calificat nu mai este perceput ca fiind principalul risc, rămâne totuși o problemă pentru 48% dintre firme. Pentru a-l combate, companiile mizează pe formarea continuă a angajaților, digitalizare și cooperare mai strânsă cu instituțiile de învățământ. Lipsa de personal calificat a generat efecte precum creșterea cheltuielilor mai mari cu salarizarea (20% dintre firme), reducerea activităților curente (15%) și reducerea investițiilor planificate (14%).
Avantajul României rămâne apartenența la UE, fiind apreciată ca amplasament investițional datorită disponibilității furnizorilor locali, infrastructurii și condițiilor pentru cercetare-dezvoltare. Totuși, companiile critică dificultatea accesului la ajutoarele de stat și la fonduri europene, nivelul și sistemul de impozitare, și, în special, lipsa de predictibilitate a politicilor economice. Alte aprecieri negative au vizat stabilitatea politică și socială, combaterea corupției, administrația publică, transparența licitațiilor publice, stabilitatea juridică și lipsa de personal calificat.
Alegerile prezidențiale din 18 mai au fost foarte importante pentru clarificarea viitoarei orientări politice a țării. Continuarea cursului proeuropean a devenit crucial pentru a asigura previzibilitate și stabilitate campaniilor.
„Cu toate acestea, provocările politice și economice nu s-au diminuat deloc. Comunitatea de afaceri așteaptă o agendă cuprinzătoare de reforme, astfel încât potențialul de creștere pe care România îl are în multe sectoare ale economiei să poată fi utilizat pe deplin, iar dezechilibrele economice existente să poată fi reduse. Creșterea competitivității și a economiei trebuie să fie principiile directoare ale politicilor economice ale noului guvern”, comentează Sebastian Metz, director general AHK România, rezultatele sondajului în contextul situației politice actuale.
02.10.2020
Ultimul număr: Ian Feb 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit