Lucrările pe subsecțiunea 3C2 Chiribiș–Biharia a Autostrăzii Transilvania avansează într-un ritm alert, proiectul depășind la finalul lunii mai pragul de jumătate din partea de execuție fizică. Potrivit celor mai recente verificări efectuate de reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere, stadiul lucrărilor a ajuns la 51%, în creștere cu nouă puncte procentuale față de raportarea anterioară.
Pe cei 28,5 kilometri ai tronsonului Chiribiș–Biharia, mobilizarea constructorului este impresionantă: aproximativ 600 de muncitori și peste 400 de utilaje și echipamente sunt în activitate permanentă pe șantier.
Progresul este vizibil pe toate componentele proiectului. Constructorul a finalizat așternerea stratului de balast stabilizat pe aproximativ 10 kilometri de autostradă, în timp ce montarea grinzilor a fost încheiată pe 16 dintre cele 18 poduri prevăzute în contract. Totodată, placa de suprabetonare este finalizată pe nouă structuri, iar primul strat de asfalt a fost deja așternut pe 2,5 kilometri de autostradă. Avansul lucrărilor se observă și pe sectorul aferent relocării drumului național DN 19E, unde primul strat de asfalt a fost turnat pe aproximativ 4 kilometri din cei 5,5 kilometri prevăzuți.
Constructorul anunță că începând cu 15 iunie, ritmul lucrărilor va fi accelerat prin creșterea capacității de producție și de turnare a mixturii asfaltice, vizând atingerea unui volum de aproximativ 3.000 tone de asfalt pe zi.
Contractul pentru proiectarea și execuția lotului 3C2 Chiribiș–Biharia are o valoare de 785 milioane lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul Transport 2021–2027, din fonduri europene.
Evoluția șantierului confirmă importanța acestui tronson pentru finalizarea coridorului A3 în nord-vestul țării și pentru îmbunătățirea conexiunilor rutiere dintre România și rețeaua europeană de transport.


Luna trecuta, primul ministru Emil Boc si ministrul transporturilor Anca Boagiu au dat startul lucrarilor pe patru santiere unde se vor construi portiuni de autostrada care fac parte din coridorul IV pan-european: primele doua tronsoane din Nadlac-Arad, prima sectiune din autostrada care va lega Timisoara de Lugoj si segmentul Orastie-Sibiu. Acestea vor costa circa 350 de milioane de euro si vor fi realizate – intr-un an si jumatate, asa cum prevede contractul – de Asocierea Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, Alpine Bau GmbH, Asocierea Spedition UMB-Tehnostrade-Carena SpA Impresa di Costruzioni, respectiv Asocierea Astaldi SpA-Euroconstruct Trading 98-Astalrom SA. Finantarea celor patru tronsoane este asigurata din fonduri europene nerambursabile prin Fondul de Coeziune (85%) si de la Bugetul de Stat (15%). Toate bune si frumoase, dar oare chiar e o idee sa incepi lucrari de constructii in apropierea iernii?
Tot cu ocazia inaugurarii santierelor, primului ministru i-a fost semnalata si o problema pe Nadlac-Arad: proiectul initial al portiunii de autostrada care ne va lega de unguri trebuie modificat, deoarece… nu prevede o legatura cu autostrada ungara. Mai exact, exista o diferenta de cote determinata de faptul ca noi avem nivelul 0 pe Marea Neagra, iar ungurii, pe Adriatica. In plus, constructorul a semnalat si problemele de comunicare pe care le-a avut cu autoritatile, din cauza carora autostrada ar urma sa treaca fix prin locuri unde oamenii incepusera sa insamanteze pamantul. Astfel, primarul din Nadlac a admis ca „in zona urcarii pe autostrada, se pare ca proiectul initial este deviat cu cateva zeci de metri“, dar declara ca nu stie nici ce s-a intamplat, nici cine e de vina. In orice caz, e nevoie de un proiect nou, ceea ce implica alte cheltuieli, inclusiv pentru despagubirea altor localnici, deoarece e vorba de pana la 10 ha in plus.
Vestea buna – pana la primele gauri in asfalt, pe care nu le anticipam din rautate, ci tocmai pentru ca stim ca nu ar fi nici prima data, nici a doua… – este ca masinile care circula pe DN69 Arad-Timisoara pot urca pasajul autostrazii situat la iesirea din Arad. Si, potrivit oficialilor din MTI, de pe 15 decembrie se va circula cap-coada pe intreg tronsonul autostrazii care leaga cele doua orase.
O alta veste, si mai buna, mai ales pentru cei care vor sti sa si atraga acesti bani: CE propune investitii transfrontaliere de 50 de miliarde de euro pana in 2020 in infrastructura rutiera, energetica si de broadband, din care 32 de miliarde vor fi alocate proiectelor din transporturi. In afara de fondurile comunitare, CE se asteapta ca aceste proiecte sa atraga si alte sume de bani, publici sau privati, deoarece numai in transporturi, pana in 2020, necesarul de fonduri este estimat la 250 de miliarde de euro. Lista de proiecte eligibile pentru finantare europeana identificate de Comisie include modernizarea a 15.000 km de cale ferata la nivelul de mare viteza si extinderea legaturilor rutiere si feroviare pana la 83 de porturi si 37 de aeroporturi. Aceste proiecte nu numai ca vor raspunde mai bine cerintelor legate de dezvoltarea economica viitoare a UE, dar vor crea si numeroase locuri de munca, de care se pare ca va fi si mai mare nevoie decat acum, date fiind semnalele unei noi recesiuni.
02.10.2020
Ultimul număr: Iulie-August 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit