barometru transport Archives - Pagina 2 din 42

Tarifele de transport spot pe ruta Varșovia-Duisburg au ajuns în al doilea trimestru din 2026, potrivit Ti, Upply şi IRU, la un indice de 170,4 puncte, adică 1,51 de euro/km, în creștere cu 10,9 puncte față de trimestrul anterior și cu 17,3 puncte faţă de trimestrul al doilea din 2025.

Pe ruta Duisburg-Lille s-a ajuns la 168,2 puncte (2,89 de euro/km), mai mult cu 20,0 puncte decât în trimestrul anterior și cu 23,2 puncte decât în perioada similară din 2025.

Iar transportul spot de la Duisburg spre Praga a ajuns la 156,4 puncte, echivalentul a 2,00 euro/km, cu 13,8 puncte mai mult decât în trimestrul anterior și cu 19,5 puncte mai mult decât în trimestrul al doilea din 2025, nu doar din cauza creşterii costurilor, ci şi pentru că economia cehă îşi revine: indicele PMI al producţiei industriale a ajuns în iunie la 53,9 puncte, înregistrând cea mai mare creștere din aprilie 2022 încoace. La aceasta au contribuit şi producția și noile comenzi pentru export, dar şi creșterea cererii interne. Producția industrială cehă a urcat în mai 2026 cu 2% faţă de mai 2025, iar creșterea noilor comenzi a fost şi ea cea mai rapidă din februarie 2022 încoace. Cu toate acestea, în opinia mai multor companii, clienții cumpără deoarece anticipează creșteri de prețuri, ceea ce se reflectă în acumularea de stocuri și în presiuni asupra costurilor materiilor prime, care sunt peste mediile pe termen lung din cauza contextului economic global. În primele cinci luni din 2026, producția de autovehicule din Cehia a ajuns la 639.681 de unități, în creștere cu 4,7% faţă de perioada similară din 2025. Škoda a produs în primul trimestru al acestui an 267.544 de vehicule în întreaga sa reţea, ceea ce o face cel mai mare producător din Republica Cehă, înregistrând o creștere de 13,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce i-a adus şi cel mai mare profit operațional pentru un prim trimestru, de 660 de milioane de euro (+20,9%), şi poziţia a doua în topul mărcilor auto din Europa.

Astfel, cererea tot mai mare din sectorul industrial și vânzările de automobile au exercitat presiune ascendentă asupra tarifelor de transport pe ruta Duisburg-Praga.

Exporturile germane au crescut neașteptat în mai, cu 0,9% faţă de aprilie, conform Destatis, impulsionate de o creștere puternică a exporturilor către SUA. Balanța comerțului exterior a arătat un surplus de 19,1 miliarde de euro în mai, faţă de 14,7 miliarde de euro în aprilie. Exporturile de bunuri ale Germaniei către țări din afara UE au crescut cu 3,6%, comenzile din zona euro au înregistrat o creștere de 11,2%, comenzile din afara zonei euro au scăzut cu 3,2%, iar comenzile interne au crescut cu 1,3%. Această performanță mai puternică a exporturilor se resimte direct în tarifele de transport de mărfuri de origine germană: pe măsură ce producătorii germani exportă mai mult, tarifele vor crește pe rutele cu plecare din această ţară, aşa cum se vede deja pe traseele Duisburg-Lille, Duisburg-Praga și chiar pe Anvers-Duisburg, pe măsură ce Germania importă mai multe bunuri intermediare pentru a susține creșterea producției. Astfel, tarifele spot dinspre Anvers spre Duisburg au fost de 167,6 puncte (3,19 euro/km), în creștere cu 13,9 puncte față de trimestrul anterior și cu 17,9 faţă de 2025.

Pentru perioada imediat următoare se aşteaptă să continue, dar mai moderat, creşterea în Cehia. Producătorii au încercat să transfere costurile mai mari către clienți, dar scumpirea produselor a fost mai mică decât în lunile anterioare, astfel că speranțele sunt în creşterea într-o măsură şi mai mare a cererii şi într-o stabilitate geopolitică mai mare.

Comisia Europeană estimează pentru Cehia o creștere a PIB de 1,8% în 2026, față de 2,6% în 2025, pe măsură ce șocul recent al prețurilor la energie și importurile mari afectează contribuția netă a exporturilor. Iar pentru 2027 este estimată o creştere de 2,4%, ceea ce va pune presiune în sensul creşterii tarifelor de transport pe termen mediu și lung.

Tot referitor la perioada imediat următoare, Bundesbank se așteaptă ca războiul din Orientul Mijlociu să afecteze economia Germaniei și să încetinească inițial redresarea începută în semestrul de iarnă. Dar politica fiscală ar trebui să compenseze acest efect, prevenind în mare parte scăderea efectivă a producției, deși o creștere bruscă a prețurilor la energie va afecta în continuare puterea de cumpărare a gospodăriilor și consumul.

În acest context, Bundesbank prognozează o creștere ajustată calendaristic a PIB real al Germaniei de doar 0,5% în 2026, de 0,8% în 2027 şi de 1,4% în 2028, ceea ce pentru transportul rutier de mărfuri indică o piață care rămâne la acelaşi nivel de acum până la finalul anului, nu una care continuă să accelereze. Consumul privat și reluarea investițiilor ar trebui să mențină mișcarea bunurilor, dar exportatorii se pot confrunta cu un mediu extern mai dificil, deoarece taxele din SUA și costurile ridicate ale energiei limitează creșterea exporturilor pe termen scurt, deci şi creşterea tarifelor.

Tarifele de transport pe bază de contract pe ruta Varșovia-Duisburg au ajuns în al doilea trimestru din 2026, conform barometrului realizat de Ti, Upply şi IRU, la 166,8 puncte, adică 1,45 de euro/km, mai mult cu 6,1 puncte decât în trimestrul anterior și cu 14,9 puncte decât în al doilea trimestru din 2025.

În Germania indicele producţiei PMI şi-a revenit, fiind de 50,3 în iunie, peste așteptări şi peste valoarea din mai, de 50,1, cererea a crescut ușor, iar rapoartele privind presiunile asupra costurilor s-au redus comparativ cu începutul trimestrului, când a izbucnit conflictul din Orientul Mijlociu. Per ansamblu, producția industrială germană a crescut în mai cu 0,9% față de aprilie, când crescuse cu 0,2% faţă de martie, conform institutului german de statistică Destatis. Comparativ cu 2025 producția totală este stabilă, în timp ce raportat la aprilie producţia auto a crescut cu 3,6%, construcțiile cu 0,9% şi comenzile industriale cu 1,9%.

Totuși, cea mai gravă parte a perturbărilor din economia Germaniei nu a dispărut complet, ci firmele se confruntă în continuare – dar într-un ritm mult mai moderat decât în aprilie – cu unele efecte persistente asupra lanțului de aprovizionare și cu creşterea mare a costurilor materiilor prime cauzată de conflictul din Iran.

Unele sectoare mai prospere pot stimula fluxurile de transport: Germania are peste 500 de centre de date, deci este lider european în IT și AI, iar creșterea în construcții este legată de creșterea cererii pentru infrastructura digitală care să susțină industriile cloud și AI, aflate în dezvoltare rapidă. De exemplu, un centru de date de 12 MW deschis de start-up-ul Polarise în München, care a costat un miliard de euro, a dublat capacitatea operată local a Germaniei. Tot Polarise intenţioneză să construiască un nou centru de date AI de 30 MW, care ar dubla capacitatea de calcul administrată intern din această ţară. Pe măsură ce statele europene încearcă să obțină mai mult control asupra infrastructurii tehnologice critice, din cauza tensiunilor globale şi a regulilor diferite legate de conținutul online, cererea pentru construcția de centre de date AI va crește, ceea ce creşte necesarul de transport.

Comparativ cu proiecțiile din martie 2026, creșterea PIB-ului Germaniei a fost revizuită de Banca Centrală Europeană (BCE) în scădere cu 0,1% pentru 2026 și 2027, ca urmare a impactului mai puternic decât se estimase iniţial al războiului din Orientul Mijlociu. Iar pentru 2028 revizuirea este în creștere cu 0,1%, pe măsură ce se preconizează diminuarea acestui impact. Astfel că, după creşterea reală de 1,5% a PIB în 2025, în 2026 are urma să se ajungă la 0,8%, în 2027 la 1,2% şi în 2028 la 1,5%.

Există însă şi aspecte pozitive: indicele Ifo, principalul indicator anticipativ al Germaniei, a crescut de la 84,9 în mai la 85,6 în iunie, iar așteptările și condițiile curente se îmbunătăţesc, deși rămân sub nivelurile de dinainte de război. În plus, prețurile au scăzut cu 0,3% în iunie, ceea ce pentru transportul rutier de marfă este un semn că cererea din Germania s-ar putea stabiliza mai repede decât se aștepta, ceea ce ar susține pe termen mediu tarifele pe rutele care au legătură cu această ţară.

În ceea ce priveşte Polonia, se aştepta ca ea şi Spania să rămână motoare puternice ale creșterii europene în 2026. În iunie, Ministerul Economiei din Spania a revizuit în sus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 (2,6%, față de 2,2%), după care în 2027 şi 2028 se preconizează o încetinire. Dar, şi dacă acest scenariu se confirmă, economia spaniolă va rămâne una dintre cele mai dinamice din Europa în următorii doi ani. Creșterea economică va fi în mare parte determinată de cererea internă, susținută de performanța solidă a pieței muncii și de creșterea investițiilor. În Polonia, se estimează că PIB real va crește cu 3,6%, sprijinit de consumul privat rezistent și de un nivel ridicat al investițiilor finanțate de UE. În plus, anumite industrii – cele legate de centrele de date – continuă să crească în ciuda tuturor incertitudinilor.

Pe traseul Duisburg-Lille tarifele de transport pe bază de contract au ajuns în al doilea trimestru din 2026 la 159,4 puncte (2,58 de euro/km), în creştere cu 13,1 puncte față de trimestrul anterior și cu 22,2 puncte față de al doilea trimestru din 2025.

Asta în condiţiile în care în Franța se estimează o încetinire a creșterii până la o medie anuală de 0,7% în 2026, după 0,9% în 2025, sectoarele care sprijină cel mai mult investiţiile şi exporturile fiind aeronautica și industria de apărare.

Pe ruta Duisburg-Praga tarifele de transport pe bază de contract au ajuns la 149,2 puncte, echivalentul a 1,73 de euro/km, adică au crescut cu 11,6 puncte față de trimestrul anterior și cu 19,7 puncte faţă de perioada similară din 2025.

Iar pe ruta Anvers-Duisburg tariful de transport pe bază de contract a ajuns în al doilea trimestru din 2026 la 181,8 puncte (3,05 euro/km), în creștere cu 17,1 puncte față de trimestrul anterior și cu 25,1 puncte faţă de trimestrul al doilea din 2025.

Potrivit Asociației Europene a Centrelor de Date (EUDCA), Europa are în prezent în jur de 1.500 de centre de date operate de operatori de centre de date și de furnizori de servicii, pe lângă peste 9.000 de centre de date enterprise. Între 2023 şi 2030 se așteaptă investiții de aproximativ 100 de miliarde de euro în domeniu, segmentele de colocation și hyperscale câștigând și mai mult teren. Iar contribuția centrelor de date de tip colocation la PIB-ul european este proiectată să crească de la circa 30 de miliarde de euro în 2023 la 83,8 miliarde de euro în 2030. Construcția centrelor de date necesită transport constant de echipamente grele și specializate, ceea ce crește tarifele și cererea, iar de la investiţiile în domeniul apărării se așteaptă, de asemenea, să stimuleze activitatea economică și implicit fluxurile de transport.