Boston Consulting Group Archives

Aflat la cea de-a 27-a ediție, Boston Consulting Group (BCG) a realizat clasamentul global Value Creators, care analizează performanța companiilor listate din întreaga lume din perspectiva creării de valoare pentru acționari. În ediția din 2025, în fruntea clasamentului se află companii precum NVIDIA, Tesla, Arista Network (furnizor californian de servicii cloud), producătorul de semiconductori Broadcom și producătorul chinez de automobile electrice BYD.

Dintre cele 100 de companii aflate în topul clasamentului Value Creators, 68 sunt din Asia (inclusiv 29 din India), 28 sunt din Statele Unite și doar trei din Europa. În 19 dintre cele 35 de industrii monitorizate de BCG, nu se regăsește nicio companie europeană în top 10 la nivel sectorial, iar în alte opt industrii doar câte o companie europeană se află în acest top. Cele mai puternice poziții ale Europei sunt în industria farmaceutică (unde patru companii se află în top 10), urmată de sectorul bancar, media și publishing, precum și moda și brandurile de lux – fiecare cu câte trei companii în top.

Cercetările BCG arată clar că succesul companiilor care au ajuns în topul clasamentului Value Creators se bazează pe patru (plus unu) factori: o strategie clară, planificarea pe termen lung și poziționarea pe segmente cu valoare adăugată mai mare, excelența operațională, atragerea și retenția talentelor și inovația. Aceste capacități de creare de valoare sunt universale – o strategie clară, expertiză profundă și o echipă angajată și agilă pot avea succes oriunde în lume. La acestea se adaugă factorul „plus unu”: sincronizarea bună și norocul.

Un avantaj competitiv real îl pot obține acele companii care reușesc să treacă dincolo de piețele locale și să creeze valoare în mod sustenabil în mai multe țări. Aceasta este o provocare majoră care depășește resursele individuale ale unei companii: pentru succes, este esențială dezvoltarea conștientă a resurselor de competitivitate ale regiunii și asigurarea unui cadru de reglementare și piață favorabil și de încredere.

Din păcate, niciuna dintre companiile din Europa Centrală și de Est nu a reușit să ajungă în fruntea listei Value Creators, deși regiunea are numeroși performeri remarcabili. Cehia, Croația, Slovacia, Slovenia, Polonia, România și Ungaria au trecut printr-un proces istoric de convergență. În 1990, PIB-ul per capita din regiune reprezenta doar 27% din media UE; în prezent a ajuns la 45%, potrivit analizelor BCG și ale Băncii Mondiale. Între 2000 și 2024, țările regiunii au înregistrat o creștere medie anuală a PIB-ului de 3,1% (în termeni reali și la cursul euro din 2015), de 2,5 ori mai rapidă decât cea a zonei euro. În medie, 55 miliarde de euro de capital străin au intrat anual în regiune, dintre care 17 miliarde proveneau din UE. Excedentul comercial anual al regiunii s-a ridicat la 26 miliarde de euro, iar volumul total al exporturilor a atins 730 miliarde de euro.

Între 2005 și 2025, costul muncii pe oră a crescut cu 330% în regiune, însă productivitatea a crescut doar cu 51%, iar rezerva de forță de muncă (calculată pe baza populației apte de muncă și a ratei șomajului) a scăzut cu 70%.

„Creșterea salariilor și a ocupării forței de muncă este binevenită; totuși, modelul de convergență bazat pe forță de muncă ieftină și abundentă s-a epuizat. Principalul motiv este scăderea rezervelor de forță de muncă și îngustarea decalajului dintre productivitate și creșterea costului muncii”, a declarat László Juhász, partener senior responsabil pentru Europa de Est în cadrul BCG.

Există mai multe căi spre succesul internațional. Una este integrarea în lanțuri valorice globale, prin filiale locale specializate (furnizori, unități de producție, centre de servicii), cum sunt cele ale Bosch, Samsung, Audi, Suzuki, Microsoft sau IBM. A doua cale este reprezentată de campionii locali care se extind internațional, fie organic, fie prin achiziții. Exemple: MOL, OTP, Richter, Videoton (Ungaria), Orlen (Polonia), Podravka (Croația), Kolektor (Slovenia).

A treia cale este cea a inovatorilor globali: ESET (Slovacia), BioTechUSA, Hell, Graphisoft (Ungaria), Avast (Cehia), CCC (Polonia – cel mai mare retailer de încălțăminte din Estul Europei).

Un exemplu de extindere globală prin achiziții este Dacia. Brandul a fost achiziționat în 1999 de Renault. De la 55-70.000 de mașini anual, s-a ajuns la 676.000 vehicule vândute în 2024 în 40 de țări. Renault a investit 2,2 miliarde euro în Dacia și a reușit să o repoziționeze ca un brand fiabil cu un raport calitate/preț foarte bun.

Un alt exemplu este grupul ceh EPH, condus de Daniel Kretinsky, care deține Sparta Praga și este acționar principal la West Ham United. EPH activează în energie, producție industrială, media, logistică și servicii poștale, având în 2024 o cifră de afaceri de 23,3 miliarde euro. Deține, printre altele, compania de curierat GLS și a achiziționat recent Royal Mail, poșta britanică fondată de Henric al VIII-lea. Kretinsky mizează pe industrii considerate de alții depășite – și a avut dreptate.

În ciuda succeselor internaționale obținute, doar 27% dintre cele mai mari 120 de companii din Europa Centrală și de Est sunt actori internaționali cu sediu local – în comparație cu 74% în Europa de Vest. În Vest, doar 16% sunt filiale ale multinaționalelor, în timp ce în Est, proporția este de 31%. În plus, 41% dintre companiile mari din regiune operează exclusiv pe piața internă, față de doar 10% în Vest.

„Este clar că regiunea trebuie să depășească rolul de centru de producție sau servicii și să se orienteze spre activități cu valoare adăugată mai mare. Cheia creșterii viitoare constă în companii independente, globale, orientate spre inovație”, a adăugat Juhász.

Boston Consulting Group (BCG) a evidențiat cinci dintre cele mai critice aspecte pe care le traversează aproape toți liderii de afaceri în acest an plin de provocări. Acestea au fost identificate pe baza discuțiilor cu mai mult de o mie de lideri din întreaga lume și sunt detaliate în raportul „Five Dynamics That Will Test CEOs in 2025”.

“Modul în care liderii vor gestiona aceste schimbări va fi definitoriu pentru viitorul lor, influențând decisiv succesul sau declinul afacerii în anii următori”,
a declarat Laszlo Juhasz, Managing Director și Senior Partener la BCG.

Cele cinci provocări majore sunt grupate astfel:

Tarife, competitivitate și ascensiunea Sudului Global

Creșterea tarifelor comerciale în 2025 va deveni o realitate pe multe piețe, ceea ce va influența lanțurile de aprovizionare, accesul la piață și costurile companiilor. Președintele american, Donald Trump, a anunțat deja creșteri ale tarifelor, cu riscul unor represalii comerciale de ambele părți, axate pe intervenția statului în economie. În acest context, liderii de afaceri trebuie să anticipeze impactul asupra strategiilor lor pentru a rămâne competitivi. În același timp, Sudul Global – format din 133 de economii emergente din India, Asia de Sud-Est și Africa – își consolidează influența economică, oferind noi oportunități de creștere pe aceste piețe.

Inteligența artificială

La doi ani după succesul ChatGPT, inteligența artificială și modelele generative de învățarea automată rămân priorități strategice pentru 75% dintre liderii de afaceri și se află în primele trei obiective pentru 2025. Cu toate că investițiile în IA sunt masive, beneficiile financiare nu sunt încă clare, iar succesul depinde de implicarea directă a liderilor de afaceri. Pentru a maximiza impactul, BCG recomandă concentrarea pe un număr mic de inițiative cu potențial ridicat și adaptarea companiilor la schimbările necesare, ceea ce poate duce la o implementare de 2, 3 ori mai eficientă și la un ROI mai mare.

Costul în creștere al inacțiunii climatice

Tranziția către reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice rămâne o provocare globală. În timp ce UE, Japonia și China accelerează tranziția verde, SUA pare să relaxeze reglementările privind energia regenerabilă. Dacă întreprinderile nu fac nimic, ele vor fi expuse unor riscuri climatice tot mai mari. BCG estimează că fenomenele meteorologice extreme ar putea reduce EBITDA globală cu 25% în următorii 25 de ani. Cu toate acestea, multe companii subestimează impactul economic al schimbărilor climatice, riscând pierderi financiare majore din cauza dezastrelor naturale.

Managementul costurilor ca motor al creșterii

Gestionarea eficientă a costurilor nu numai că îmbunătățește performanța actuală, dar asigură și viitorul unei companii. 67% dintre liderii intervievați de BCG consideră că economiile ar trebui reinvestite în inovație și creștere. Cu toate acestea, 40% dintre executivi se simt nepregătiți pentru un posibil șoc economic în 2025, iar mulți nu reușesc să atingă obiectivele de economisire. BCG avertizează că măsurile rapide și rigide nu sunt sustenabile și recomandă o abordare pe termen lung prin reconfigurarea modelelor operaționale. O cultură a conștientizării costurilor, bazată pe transparență și implicarea echipei, este esențială pentru construirea unei organizații eficiente și rezistente.

Rolul de unificator

Polarizarea politică și socială poate pătrunde în mediul de lucru și poate afecta coeziunea echipei și performanța întreprinderii. Liderii de afaceri pot juca un rol unificator prin transformarea companiilor în medii sigure pentru angajați, în care cooperarea, dialogul civilizat și siguranța psihologică sunt prioritare. Pentru a minimiza diviziunile, liderii ar trebui să monitorizeze subiectele politice și sociale controversate și să dezvolte strategii de abordare a acestora în cadrul companiei. Aceștia pot cultiva o cultură a toleranței și pot stabili un cadru clar privind momentul și modul de implicare a problemelor sensibile, în concordanță cu valorile și obiectivele organizației.

„Anul 2025 va testa liderii de afaceri în moduri fără precedent. Cei care adoptă o abordare proactivă, investesc strategic în tehnologie, gestionează costurile cu viziune pe termen lung și rămân flexibili în fața schimbărilor economice și climatice vor avea șansa de a-și consolida poziția pe piață.”, a precizat Laszlo Juhasz. „În schimb, cei care reacționează lent sau ignoră aceste transformări riscă să fie lăsați în urmă.”