Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Comerțul total cu bunuri și servicii (exporturi plus importuri) între Regatul Unit și România a fost de 8,7 miliarde de lire sterline în cele patru trimestre până la sfârșitul trimestrului III din anul 2022, o creștere de 47,9% sau 2,8 miliarde de lire sterline, arată datele Departamentului pentru Business și Comerț din Marea Britanie. În mod special, exporturile românești către UK au atins o cifră record, de 6,2 miliarde de lire sterline în 2022, o creștere de 54,9% față de anul precedent.

În pofida impactului încă resimțit al Brexitului asupra Marii Britanii, dar mai ales a contextului geopolitic complicat cauzat de conflictul ruso-ucrainean, comerțui româno-britanic se află în continuare pe un trend ascendent. România își consolidează astfel statutul de mediu de investiții stabil pentru companiile britanice și nu numai. Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC) a organizat joi, 27 aprilie, a III-a ediție a Forumului New Horizons for UK – Romania Trade and Investment. În cadrul evenimentului, investitori, antreprenori și alți lideri de afaceri din ambele piețe au împărtășit cunoștințele, strategiile și cele mai bune practici din domeniul lor de activitate. 

„Evoluția României, de la statutul de curiozitate pentru investitorii străini, așa cum putea fi percepută în urmă cu 25 ani, când Camera de Comerț Româno-Britanică lua naștere, la  cel de destinație serioasă pentru investiții, este probabil printre cele mai remarcabile aspecte ale acestei perioade. Acest lucru a ridicat, pe de-o parte, standardele colaborărilor comerciale dintre România și Marea Britanie, dar și așteptările investitorilor britanici și nu numai, față de România. O colaborare mai strânsă între mediul de business și autoritățile publice din România este factorul care poate stimula în continuare această evoluție”, a susținut Colin Lovering, președinte al Camerei de Comerț Româno-Britanice.

Care sunt elementele de atracție ale României pentru investitorii străini?

Elementele luate în considerare de investitorii străini în ceea ce privesc investiții în România au în vedere infrastructura, stabilitatea politică și fiscală, precum și aspecte ce țin de forța de muncă. Totodată, ajutoarele de stat oferite de guvern sunt un factor determinant pentru companiile străine care aleg să investească în România. Astfel, România a alocat 7% din PIB pentru investiții, însemnând peste 100 de miliarde de lei.

„Avem oameni cu un background european, când vorbim de puncte de atracție pentru investitorii străini legate de resursa umane. Din punct de vedere politic, proiectele începute în urmă cu 1 an și jumătate, vor fi continuate, deși unele ministere se vor schimba anul acesta, coaliția va rămâne încă 1 an. În ceea ce privește stabilitatea financiară, trebuie să spunem că sectorul bancar din România este bine capitalizat, în ciuda multiplelor crize cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Peste 7% din PIB-ul României este alocat pentru investiții, adică peste 100 de miliarde de lei, fiind pentru prima dată când Guvernul alocă o asemenea sumă pentru acest segment. Aceasta vine peste sumele deja cunoscute în cadrul PNRR, peste 29 de miliarde de euro. Un punct cheie foarte important în atragerea investitorilor străini este că România, ca parte a UE, are acces la aceleași instrumente și condiții ca orice țară europeană, precum Banca Europeană de Investiții. Principala provocare este consolidarea capacității de a dezvolta asistență tehnică cu Guvernul pentru a debloca investiții strategice pentru România. A avea o legislație puternică și a fi deschis către sectorul privat pentru a debloca parteneriate public-privat este cheia”, a susținut Mihai Precup, Secretar de Stat în cadrul Ministerului de Finanțe.

România a atras 11 miliarde de euro din investiții străine în 2022

„Numărul și amploarea investițiilor au crescut constant în ultimii 15 ani, ducând anul 2022 la cel mai mare volum de investiții de până acum. Cu toate acestea, bugetul alocat pentru ajutorul de stat pe o bază anuală pare să nu mai fie suficient, iar autoritățile trebuie să-l crească și să-l adapteze la noul context investițional, pur și simplu 150 de milioane de euro pe an nemaifiind suficient. Prognoza arată volume de investiții din ce în ce mai mari în următorii ani și România ar trebui să aibă suficienți bani alocați ajutorului de stat pentru a rămâne competitivă în regiune. Investitorii care au România pe lista scurtă au întotdeauna în vedere câteva criterii precum infrastructura, stabilitatea politică și fiscală, costul și disponibilitatea forței de muncă și, în multe cazuri, banii nerambursabil sub formă de ajutor de stat care fac diferența. Iar unul dintre motive este că ajutorul de stat în România oferă una dintre cele mai mari intensități/procent  – o rată de 60% în aproape jumătate din țară plătite doar în numerar”, a susținut Iulian Sorescu, partener Noerr, expert în ajutoare de stat şi investiţii.

În același timp, conflictul din Ucraina nu a diminuat interesul investitorilor străini față de România, țara noastră fiind privită în continuare ca un mediu stabil pentru investiții de către companiile străine. 

„2022 a fost cel mai bun an  pentru România pentru atragerea investițiilor străine directe, cu aproape 11 miliarde de euro. România s-a dovedit a fi pentru investitori o țară stabilă din punct de vedere economic, politic și monetar. La InvestRomania promovăm investițiile și în orașe din afara Bucureștiului, precum Iași, Suceava, Craiova, Brăila, Constanța și nu numai. Astfel de orașe au resurse bune de muncă și talent ingineresc competent”, a declarat Alexandru Mitroi, Senior Adviser InvestRomania.

Guvernele din România și Marea Britanie trebuie să discute despre un nou tratat de impunere a taxelor

„Când vorbim despre afaceri și investiții internaționale, fiscalitatea este un punct cheie de discuție. Din această perspectivă, relațiile dintre România și Marea Britanie nu sunt vești foarte bune, întrucât Marea Britanie a părăsit UE. Din acest motiv, Marea Britanie a pierdut toate stimulentele fiscale, mai ales atunci când este vorba despre venitul pasiv, ceea ce înseamnă că întreprinderile britanice vor fi impozitate diferit decât întreprinderile din UE.

Acesta va fi un minus pentru companiile britanice. În același timp, tratatul de dublă impunere dintre Marea Britanie și România este învechit, datând din anii `70 și nu are nicio legătură cu realitatea economică. Cele două guverne ar trebui să stea în jurul mesei și să negocieze un nou tratat”, a declarat Dan Schwartz, Managing Partner RSM Romania.

Independența energetică a României, un factor de atracție pentru investitorii străini

Cu o creștere de 31% a surselor regenerabile până în 2030, cea mai mare parte a producției de energie este deținută 100% de stat în România. Pe partea pozitivă, prețurile energiei rămân sub mediile UE, în ciuda creșterilor semnificative din ultimii ani. Consumul total de energie a crescut cu 5% în 2021, țara mizează pe noi zăcăminte de petrol și gaze, precum și pe noi interconexiuni de energie și gaze pentru a-și îmbunătăți furnizarea – o nouă unitate nucleară ar putea fi pusă în funcțiune la Cernavodă pentru 2031.

„Specialiști și lideri în domeniu au vorbit despre tendințe și legislație, riscuri și oportunități, investiții și tranziția verde, educație și resursa umană, despre impactul în proiecte concrete din industrie. Atragerea de noi investiții depinde de capacitatea noastră ca stat să capitalizăm avantajele pe care le avem sau le putem dobândi, de existența unui parteneriat între mediul privat și autorități. Timpul este scurt și efortul financiar și uman este considerabil’’, a declarat Adela Jansen, Board Member BRCC.

Brexitul, cu sau fara acord, ramane, pana la aplicare, un subiect controversat. Astfel, daca unii isi doresc amanarea acestuia, altii ar prefera mai degraba sa se adopte o solutie definitiva, radicala, decat sa se mai prelungeasca starea neplacuta de incertitudine. Potrivit unui sondaj prezentat in cadrul dezbaterii „Brexit: Oportunitati si provocari“, organizate de Camera de Comert Romano Germane (AHK), in colaborare cu Camera de Comert Romano Britanica (BRCC), 70% din firmele germane din UK au o perspectiva pesimista asupra viitorului relatiei germano britanice. Mai mult, 12,5% din firmele participante la sondaj hotarasera deja, la inceputul anului acestuia, sa paraseasca Marea Britanie, fara sa mai astepte incheierea sau nu a unui acord. Pentru Romania situatia este inselatoare, pentru ca, desi nivelul schimburilor comerciale cu Anglia nu este foarte mare, si ca atare nu exista pericolul unor efecte directe, tara noastra va fi afectata indirect prin prisma faptului ca Germania reprezinta, de mai multi ani, primul partener comercial al Romaniei si se afla in top 3 investitori pe piata romaneasca. In Romania, cel mai tare vor fi afectate IMM urile care gandesc simplist, fara sa conceapa, cat inca mai e timp, planuri de rezerva, neobservand sau ignorand efectul de domino pe care il va imprima pe piete aceasta miscare majora.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a adus in atentie impactul pe care Brexit il poate avea asupra relatiilor economice dintre Marea Britanie si Germania, cu efect indirect pentru economia romaneasca. „Volumul raporturilor comerciale cu Germania reprezinta aproximativ o cincime din totalul schimburilor comerciale ale Romaniei.“ Ca urmare, chiar daca Brexit nu va duce Romania intr-o criza economica, pentru ca nivelul schimburilor comerciale dintre Romania si Marea Britanie nu este foarte mare, problemele care vor aparea in Germania vor avea un efect indirect asupra afacerilor din Romania, a declarat acesta.
In acelasi timp, ministrul delegat considera ca, pe termen lung, schimburile comerciale dintre Romania si Marea Britanie vor depinde de termenii acordului, daca acesta va exista. Daca insa Brexit va fi fara acord, PIB-ului Romaniei va fi putin afectat, in vreme ce, pe termen scurt si mediu, efectele negative se vor resimti mai degraba la nivelul Marii Britanii decat in UE27.
Ministrul delegat i-a asigurat pe oamenii de afaceri prezenti la eveniment ca la nivelul Guvernului Romaniei se fac pregatirile necesare pentru toate scenariile, astfel incat mediul de afaceri din Romania, dar si drepturile cetatenilor sa fie protejate. De asemenea, acesta a apreciat ca Presedintia romana la Consiliul UE ofera o perspectiva optimista cu privire la Brexit. „Se pregateste un plan de contingenta de catre serviciile CE si institutiile europene, pentru a absorbi consecintele unui potential Brexit dur. Insa avem o perspectiva destul de optimista. Nu consideram ca se va schimba ceva dramatic“, a estimat George Ciamba, care nu crede ca Marea Britanie va primi o alta varianta de acord de la Bruxelles. „La Londra toate optiunile sunt deschise, inclusiv prelungirea termenului de iesire, iar asta e bine, chiar daca nu avem prea mult loc de manevra. S-a incheiat deja un acord de iesire a Marii Britanii, ca expresie a unitatii celor 27 de membri, deci va fi foarte dificil sa se redeschida negocierile. Dar sunt alte lucruri care se pot face, existand inca speranta ca vom putea sa gestionam iesirea fara consecinte grave.“

Un cadru de afaceri transparent ar readuce afacerile in tara
George Ciamba s-a referit la cetatenii romani din Regatul Unit, dar si la britanicii care locuiesc in Romania. „Cetatenii romani vor fi afectati de zborurile comerciale. Exista un grup mare de romani care lucreaza in Marea Britanie. Trebuie sa facem tot ce putem ca activitatea acestora sa nu fie afectata prea mult si, in acelasi timp, trebuie sa avem grija sa nu fie afectata nici viata celor peste 2.000 de britanici care locuiesc in Romania. Speram insa ca ne intoarcem la scenariul A in care se va ratifica acordul de retragere a UK si, pana la sfarsitul lui 2020, Marea Britanie va parasi Consiliul, fara insa sa se schimbe ceva in ceea ce priveste comertul, modul de deplasare a oamenilor si drepturile din UK sau Romania“, a spus acesta, completat de Sebastian Metz, director general si membru in Consiliul Director AHK Romania. „Companiile din Romania ar avea mare nevoie de oamenii calificati care lucreaza acum in Anglia, insa nu cred ca sunt mari sanse ca acestia sa se intoarca. Mai degraba vor capata un statut legal acolo, impreuna cu familiile. Insa pentru unele afaceri s-ar putea sa nu mai fie atragator sa isi continue activitatea in Marea Britanie si atunci sa vrea sa vina in Romania. Dar e nevoie ca aici sa existe un cadru de afaceri transparent si un echilibru corect in ceea ce priveste legislatia si nivelul impozitarii. Romanii se vor intoarce daca vor avea sanse mai bune aici, dar e trist ca Romania nu profita de aceasta oportunitate, consumandu-si energia pe retorica antimultinationala.“
Ministrul delegat spera insa ca Guvernul de la Londra va solicita UE extinderea termenului pentru Brexit. „Suntem mai optimisti, pentru ca am primit pentru prima data ideea venita de la Michel Barnier ca Londra trebuie sa ceara o extindere a termenului de iesire. Europa nu poate da o prelungire de la sine, ci doar daca este ceruta de Londra, si cred ca aceasta este calea de urmat, asa vom putea sa continuam negocierile si sa inchidem acordul de iesire. Nu cred ca Marea Britanie ar trebuie sa aiba mari asteptari ca se va schimba intelegerea privind acordul de iesire“, a incheiat George Ciamba.
Neil McGregor, Managing Partner McGregor & Partners SCA si Presedinte al Consiliului de Administratie al BRCC, nu este insa de acord. „Am avut doi ani ca sa negociem Brexit si acum, cand mai avem cateva zile pana la termenul de iesire, am sentimentul ca daca se prelungeste termenul vor avea loc mereu alte si alte discutii pana la urmatorul termen. Incertitudinea nu face bine afacerilor, deci o decizie neplacuta e mai buna decat amanarea.“

UE trebuie sa-si protejeze statele si cetatenii
Sebastian Metz se arata insa ingrijorat de faptul ca dinamica politica aplicata in acest moment pe continent favorizeaza separatismul. „Trebuie sa fim atenti sa nu se creeze o reactie in lant. Sunt si state care au interesul sa distruga UE, ca sa fim sclavi din nou“, a spus acesta, subliniind ca Germania „se roaga“ ca Brexitul sa nu fie dur. „In cazul unui Brexit dur, in care Regatul Unit intra in sistemul WTO (World Trade Organisation), vor fi implicatii legate de aplicarea unor taxe de 2-7% din valoarea produselor, iar asta va avea efecte asupra celor care fac comert cu Anglia sau cumpara produse de acolo“, a completat Colin Lovering, vicepresedinte al Consiliului de Administratie al BRCC, subliniind ca Anglia este a doua economie din bloc ca marime, dupa Germania, care asigura 16% din PIB-ul UE, cat 19 tari mai mici in total. „Zona Euro s-a recuperat, dar inca ramane vulnerabila. UE trebuie sa manifeste stabilitate pentru a-si proteja statele si cetatenii. In situatia in care UK pleaca din UE, aceasta responsabilitate va apasa si mai tare pe umerii Germaniei.“
In situatia in care exporturile Romaniei reprezinta 1,6% din PIB in 2016, iar investitiile britanice directe doar 2,5%, Romania nu va fi foarte afectata in mod direct pe termen scurt. „Efectele asupra economiei Romaniei vor fi oarecum limitate. Este vorba de un comert in valoare totala de patru miliarde de euro, respectiv de circa 4% din comertul international al Romaniei, pe cand cu Germania schimburile economice depasesc 30 de miliarde de euro, deci 20% din valoarea totala a schimburilor comerciale“, a punctat Sebastian Metz, completand: „1,9% din investitiile directe straine din Romania apartin companiilor britanice, pe cand cele germane detin 13% din capitalul strain. In acest moment sunt insa firme germane care pleaca din UK, din cauza perspectivelor pesimiste asupra dezvoltarii economice a acestei tari.“
Efectul indirect a Brexitului asupra Romaniei se poate manifesta insa prin Germania, pentru care Romania este al patrulea partener comercial. „Companiile germane reprezinta o componenta uriasa a economiei romanesti in ceea ce priveste comertul, investitiile, ocuparea fortei de munca si in special productia. Iar daca acest lant de aprovizionare se va intrerupe din cauza unui Brexit dur, efectul va fi urias asupra economiei Romaniei, cu pierderi colaterale foarte mari.“

DHL s-a pregatit pentru un Brexit dur
Chiar daca exista si posibilitatea adoptarii unui Brexit cu acord, compania germana DHL s-a pregatit, in ultimii doi ani de negocieri, pentru un Brexit fara acord, mai dur, cu investitii in reteaua globala. Daniel Kearvell, Managing Director DHL Express Romania, abordeaza subiectul din punctul de vedere al unui englez care lucreaza la o firma germana in Romania.
„In ultimele luni am angajat 300 de agenti comerciali, fiindu-ne clar ca, daca UK pleaca din UE, vom avea de patru ori mai mult de munca in UK. Ca urmare, sfatul nostru pentru companiile de aici este sa fie pregatite pentru situatia in care vom avea un Brexit dur. Insa observ ca nu toate firmele sunt constiente si inteleg implicatiile, chiar daca Anglia este al treilea cel mai mare partener pentru Romania. Daca adaugam si transportul rutier, atunci este partenerul numarul unu, pentru ca e-commerce-ul din Anglia – care va fi compromis – este urias. Din ce in ce mai multi romani cumpara si livreaza online“, a spus Daniel Kearvell, amintind ca DHL, in relatia comerciala Romania-Anglia, a inregistrat o crestere de 13% a livrarilor. „Traditional, Romania era o tara de import, dar din ce in ce mai multe firme romanesti mici si mijlocii au inceput sa livreze prin comenzi online. Clientii nostri stiu ca trebuie sa aiba un numar de vama si sa cunoasca clasificarea vamala a produselor pe care le livreaza in Anglia. De asemenea, este binecunoscut ca vehiculele de transport marfa care acum trec liber vor fi oprite si verificate dupa un Brexit dur.“
Si ministrul George Ciamba a precizat ca reinstalarea controalelor vamale la frontiera e posibila in cazul unui Brexit fara acord. „La nivel national, informam companiile asupra Brexit, potrivit ghidului emis de CE, astfel incat cei care fac afaceri sa stie care vor fi procedurile pe care trebuie sa le urmeze, si in acelasi timp sa fim siguri ca respecta toate formalitatile obligatorii. Daca vom avea un Brexit dur, atunci vom avea frontiere cu control vamal.“