Pentru operatorii de transport români, Germania și Franța, au fost și principalele țări pentru cabotaj. Atât în 2022, cât și în 2023, Germania a reprezentat statul în care transportatorii români au efectuat cei mai mulți km în regim de cabotaj, deținând 32,5% din totalul operațiunilor de cabotaj, crescând la 35,9% în 2023. Franța este a doua piață în care românii fac cabotaj cu precădere, 24% din operațiunile de cabotaj ale românilor fiind făcute în acest stat în 2022, pentru ca în 2023 Franța să reprezinte 22,5% din volumele de cabotaj.

De asemenea, Italia este o țară importantă pentru români, aici fiind efectuate aproape 10% din operațiunile totale de cabotaj. Pentru Italia, cabotajul străin rămâne semnificativ, dar clasamentul ţărilor care efectuează cel mai mult cabotaj în Peninsulă s-a modificat puţin: în 2022 operatorii polonezi erau principalii actori ai cabotajului în Italia (17,7% din piaţa de cabotaj din Italia), în 2023 aceştia au mai scăzut la 14,9%, fiind devansaţi de operatorii lituanieni care au urcat de pe locul al doilea pe primul, realizând 22% din piaţa de cabotaj din Italia (faţă de 13,3% în 2022). Operatorii români au rămas pe locul al treilea, însă cu o cotă de piaţă a cabotajului pe Italia mai mică, de 10,4%, faţă de 12,1%, în 2022.

Alte piețe în care România este pe locul al treilea în rândul operatorilor care fac cabotaj sunt cele din Belgia și Spania. În Belgia, de pildă, românii aveau în 2023 8,4% din piața de cabotaj după vecinii din Luxembourg (34,2%) și Olanda (29,9%). Iar în Spania pe primul loc în topul naționalităților care fac cabotaj sunt portughezii (cu 43,9%), urmați de polonezi și români cu 19,6%, respectiv 10,9%.

Cehii cresc în transportul de cabotaj, în timp ce România şi Bulgaria scad

Între 2019 și 2023, doar 10 din cele 25 de state UE pentru care există date au înregistrat creșteri ale activității de cabotaj. Cehia s-a remarcat cu cea mai rapidă creștere anuală medie: 20,4%, urmată de Italia (9,1%) și Lituania (5,9%).

În schimb, Europa de Sud și Est a fost afectată negativ de Pachetul Mobilitate. Pe lângă România, și Bulgaria a cunoscut un declin constant (-6,9%). Transportatorii din aceste țări par să piardă teren în fața celor din Europa Centrală, care investesc masiv în digitalizare, eficiență logistică și adaptarea la noile reglementări europene şi, mai ales, sunt mult mai aproape de piaţa centrală şi vest-europeană, cu avantaje pentru întoarcerea mai facilă a şoferilor şi a camioanelor acasă. (Reamintim că întoarcerea camioanelor în statul de origine a fost respinsă de Curtea de Justiție a UE abia anul acesta. Până în 2023, an la care se referă statistica prezentată, transportatorii est-europeni aveau obligația de a-și întoarce camionele acasă la fiecare 8 săptămâni.)

Scăderea accentuată a performanței transportatorilor români în activitatea de cabotaj ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorități, deoarece un miliard de tonekm în minus, doar pe segmentul de cabotaj, înseamnă intrări mult mai mici de valută în ţara noastră, cu atât mai importante cu cât România oricum are o economie orientată către importuri de bunuri, în această balanţă comercială exportul de servicii de transport reprezentând o verigă importantă pentru stabilitatea economică şi valutară a ţării.

Cei care efectueaza cabotaj in Italia cu lucratori ilegali risca o amenda de pana la 10.000 de euro, dupa cum arata Uomini e trasporti.it. Legea exista de un an, prevazand obligativitatea companiilor straine (europene si nu numai) de a comunica in avans (cu 24 h) Ministerului Muncii inceperea detasarii sau a primului transport de cabotaj, insa abia acum Ministerul de Interne, printr-o circulara din 10 iulie, clarifica modul in care trebuie aplicate sanctiunile in cazul in care politia rutiera opreste unul dintre aceste vehicule, descoperind lipsa documentatiei necesare. Comunicarea prealabila din partea companiilor straine cu privire la efectuarea cabotajului in Italia trebuie efectuata exclusiv in format electronic, in cadrul portalului Ministerului Muncii. In caz de necomunicare, se va impune o amenda de la 150 la 500 de euro, pentru fiecare lucrator, dar aplicata angajatorului. Rapoartele trimestriale, care cuprind toate operatiunile soferului detasat in Italia, trebuie sa indice, de asemenea, plata bruta/ora, in euro, a acestuia si regulile de acoperire a cheltuielilor de deplasare, a meselor si cazarii. Mai mult, aceste documente trebuie pastrate la bordul vehiculului si prezentate la control. Un exemplar trebuie de asemenea pastrat de reprezentantul companiei in Italia.
 

Atunci cand politia opreste un vehicul, verifica prezenta la bord a contractului de munca si documentatiei de plata care trebuie redactata sau tradusa in limba italiana. In ­cazul in care aceste documente lipsesc de la bord sau nu sunt conforme sau traduse in limba italiana, penalizarile pot fi cuprinse intre 1.000 si 10.000 de euro, afectand soferul, chiar daca proprietarul vehiculului este raspunzator.
In cazul in care amenda nu este platita pe loc, se impune sanctiunea imobilizarii vehiculului pana la maximum 60 de zile.