Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Companiile de impact din România rămân pilonii economiei, însă echilibrul lor este din ce în ce mai fragil. În ciuda unui număr record de întreprinderi cu active care depășesc un milion de euro – 45.064, dublu față de cifra din 2013 – performanța lor financiară s-a deteriorat, înregistrând un profit net mai scăzut cu 1,6% și datorii mai mari cu 11 miliarde de euro. Potrivit studiului, realizat de CITR privind companiile de impact, aproape jumătate dintre acestea se află în continuare în dificultate financiară.

În 2024, economia României s-a confruntat cu costuri ridicate de finanțare, cerere internă volatilă și exporturi afectate de încetinirea economiilor europene, ceea ce a pus presiune pe marjele companiilor românești. Marile companii au reușit să-și mențină activitatea, dar depind tot mai mult de finanțarea externă. Acestea generează 83% din cifra de afaceri totală a economiei (419 miliarde de euro) și dețin 85% din datoriile totale, consolidându-și rolul de nucleu al activității economice. Totuși, potrivit studiului CITR, reziliența companiilor mari se bazează mai mult pe creditare și amânarea investițiilor decât pe profitabilitate reală.

Rezistență, nu redresare: creștere susținută de datorii

Activele (+4%) și datoriile (+5%) au generat creșteri moderate în rândul companiilor de impact în 2024, în timp ce profitul net a stagnat (-1,6%), iar cifra de afaceri a rămas aproape constantă. Pentru firmele care au rămas doi ani consecutiv în aceeași categorie, rezultatele au fost mai bune (profit net +5%, active +6%, datorii +9%), însă tendința generală indică o dependență tot mai mare de finanțarea externă și de creditul furnizor.

„Economia românească se află într-un punct de echilibru fragil: companiile mari încă susțin activitatea economică, dar o fac cu un grad de îndatorare tot mai ridicat. În acest context, stagnarea profitului și creșterea datoriilor pentru companiile de impact le amenință stabilitatea pe termen lung, limitând capacitatea de investiții și inovare.”, a subliniat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Analiza CITR arată o polarizare accentuată a riscului economic: doar 275 de companii cumulează 46% din datoriile totale la nivelul economiei. Deși firmele cu active de peste 50 de milioane de euro reprezintă doar 2% din totalul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă, ele concentrează 50% din datoriile acestui segment.

„Această distribuție arată că vulnerabilitatea economică este concentrată în vârful piramidei – acolo unde problemele financiare ale unei singure companii pot genera efecte de contagiune asupra întregului lanț economic”, a completat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Datoriile totale au urcat la 239 miliarde euro

La nivel agregat, datoria companiilor de impact a ajuns la 239 miliarde euro în 2024, o creștere de 11 miliarde față de 2023. Deși rata de creștere s-a moderat față de 2023, structura îndatorării a suferit o schimbare vizibilă: expunerea la datorii a scăzut în industriile productive, în timp ce în sectoarele de servicii și investiții a crescut.

Cele mai mari creșteri de îndatorare au avut loc în tranzacțiile imobiliare (+42%, +7,8 miliarde de euro) și în sectorul energetic (+24%, +3,2 miliarde de euro), urmate de comerț (+8%). În schimb, datoria a scăzut în sectorul construcțiilor (-16%) și în industria prelucrătoare (-3%). Această evoluție confirmă faptul că economia se bazează tot mai mult pe finanțare externă, fără o creștere reală a profitabilității.

Insolvențele iminente, la cel mai ridicat nivel al deceniului

Numărul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă, adică entități care funcționează cu dezechilibre severe, a ajuns la 8.749, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu și reprezentând o creștere de 7% față de 2023.

Dintre acestea, 5.244 de companii se aflau deja în această situație anul trecut și nu au reușit să se redreseze; 872 de companii proveneau direct din categoria finanțabilă; 1.048 de companii proveneau din categoria restructurabilă; iar 1.585 de companii erau nou-intrate în această categorie – entități ale căror active depășesc 1 milion de euro, dar care se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Majoritatea companiilor nou intrate în insolvență iminentă proveneau din sectorul construcțiilor (20%), tranzacțiilor imobiliare (17%), agriculturii (14%), comerțului (13%) și industria prelucrătoare (12%).

Prevenția financiară – de la reacție, în strategie

Zonele aflate în dificultate cuprind întreprinderile restructurabile și cele aflate în insolvență iminentă, incluzând peste 19.000 de companii care reprezintă 42% din totalul companiilor de impact. Aceste entități nu pot obține finanțare în forma lor actuală și necesită măsuri de restructurare sau reorganizare.

„Cifrele arată o economie care se adaptează, dar fără a se reface. Restructurarea și concordatul preventiv devin instrumente strategice, nu soluții de urgență. Momentul intervenției este decisiv – companiile care acționează din timp pot transforma dificultatea într-o nouă etapă de creștere.”, a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Acordul de restructurare și concordatul preventiv sunt mecanisme legale de prevenire, introduse prin Legea nr. 85/2014, care permit companiilor aflate în dificultate să își restructureze operațiunile înainte de a ajunge în incapacitate de plată, deci în insolvență. De asemenea, acordul de restructurare este un mecanism negociat între companie și creditorii săi, confirmat de instanță, pentru a stabili măsuri concrete de redresare financiară fără a suspenda operațiunile comerciale. Concordatul preventiv este un proces mai formal, care implică proceduri judiciare supravegheate, în cadrul cărora compania obține protecție temporară față de creditori în timp ce implementează un plan de restructurare aprobat. Ambele mecanisme oferă companiilor posibilitatea de a se redresa în condiții controlate, protejând locurile de muncă și relațiile comerciale esențiale.

În primele opt luni ale lui 2025, numărul companiilor din România aflate în insolvență a rămas aproximativ la fel ca anul trecut, cu o scădere de doar 2%, însă numărul cererilor de concordat preventiv a crescut cu 30%, ceea ce indică o schimbare în comportamentul companiilor aflate în dificultate. Totodată, pentru prima dată, instanța a confirmat un acord de restructurare în baza Legii 85/2014, reprezentând un moment foarte important pentru piața locală.

În perioada ianuarie-august au fost înregistrate în total 4.561 de cazuri de insolvențe, față de 4.657 în aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor CITR. Numărul companiilor cu un impact ridicat al insolvenței (cele cu active de peste 1 milion de euro) a scăzut de la 95 la 78. În același timp, numărul cererilor de concordat preventiv a urcat de la 145 la 189.

Sectoare sub presiune

Analiza CITR arată că vulnerabilitatea economică este repoziționată. Un număr total de 571 de insolvențe au fost înregistrate în sectorul transporturilor și depozitării, ceea ce reprezintă o creștere de 20% față de anul precedent, influențată de creșterea prețurilor la combustibili și de presiunea asupra marjelor. Un total de 201 insolvențe au fost înregistrate în sectorul serviciilor administrative și suport, ceea ce reprezintă o creștere de 17,5%, determinați de dependența contractelor mari și a marjelor reduse. Pe fondul volatilității materiilor prime, industria extractivă a înregistrat o creștere cu 60% a numărului de insolvențe, în timp ce sănătatea și asistența socială a înregistrat o creștere de 33%, confirmând că nici sectoarele considerate stabile nu au fost ferite de presiuni.

Între timp, sectoarele tradițional expuse la insolvențe au continuat să fie afectate, dar tendința de scădere se atenuează. Sectorul comercial a înregistrat 1.131 de insolvențe, o scădere de peste 8%, sectorul construcțiilor a înregistrat 947 de cazuri, o scădere de 2,87%, iar industria prelucrătoare a rămas neschimbat, cu 556 de cazuri. În HoReCa, numărul cazurilor de insolvențe a scăzut cu 9,24%, ajungând la 324.

Distribuția regională

Majoritatea cazurilor de insolvență continuă să fie concentrate în marile centre economice. București-Ilfov a raportat 1.067 de insolvențe, urmat de Bihor (412), Cluj (310) și Timiș (239), care împreună au reprezentat aproape jumătate din totalul național. Cu toate acestea, numărul cazurilor de insolvențe din județele Mehedinți (+88,9%), Saraj (+87,1%) și Jaromica (+48,3%) a crescut accentuat, ceea ce sugerează că presiunea se extinde către zone cu baze economice fragile.

Premieră în România: instanța a confirmat primul acord de restructurare

Un pas decisiv pentru consolidarea culturii de prevenție a fost realizat în prima jumătate a anului, când CITR a primit confirmarea de către instanță a primului acord de restructurare. Planul, validat juridic și economic, privește o companie românească de impact, cu active de peste 50 de milioane de euro și zeci de locuri de muncă salvate. Restructurarea unei creanțe de aproximativ 15 milioane de euro va fi realizată pe o perioadă de șase ani, oferind companiei premisele pentru continuarea activității.

„Acest acord este dovada că România a intrat într-o nouă etapă în materie de ajustare financiară. Nu mai vorbim doar despre reacții în fața dificultăților, ci despre capacitatea companiilor mari de a-și anticipa nevoile și de a construi din timp soluții clare, transparente, validate juridic. Este un moment care arată că restructurarea poate fi un act de viziune strategică, nu doar o măsură de corecție.”, a completat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Concordatul preventiv, soluție în creștere

Din ce în ce mai multe companii caută soluții de prevenție. În primele opt luni ale anului, 189 de societăți au depus cereri de concordat preventiv, ceea ce reprezintă o creștere de 30% față de anul trecut. Cu toate acestea, eficacitatea mecanismului a fost limitată de momentul tardiv la care este accesat, mai puțin de jumătate dintre cereri fiind omologate.

„Chiar dacă cifrele totale dau impresia unei temperări, presiunea nu dispare, ci se redistribuie pe alte domenii. Concordatul preventiv este soluția atunci când companiile îl accesează la timp, dar prea mulți antreprenori amână decizia. Restructurarea nu este un eșec, ci o oportunitate de recalibrare, iar timpul este factorul decisiv.”, a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru.

Context internațional și perspective pentru finalul anului

La nivel global, cazurile de insolvențe sunt în creștere. Pe fondul unor costuri ale energiei și a unor condiții de finanțare din ce în ce mai stricte, Germania, Franța și Marea Britanie au depășit deja nivelurile pre-pandemice. Deși datele pentru primele nouă luni ale anului indică o aparentă stabilizare, România rămâne în conformitate cu tendința globală, iar CITR preconizează că este posibil ca insolvențele să se accelereze din nou în ultimele luni ale anului dacă persistă costurile ridicate ale finanțării, cererea externă scăzută și presiunea pe marjele companiilor.

„CITR recomandă companiilor să acționeze din timp prin protejarea cash-flow-ului, optimizarea costurilor și digitalizarea proceselor, renegocierea termenelor cu creditorii și accesarea timpurie a mecanismelor de restructurare disponibile. Pe de altă parte, pentru investitori, perioada actuală creează oportunități în piața de dificultate, unde există companii cu modele de business viabile, dar cu bilanțuri afectate de investițiile din ultimii ani sau de contextul macroeconomic.”, a clarificat Paul Dieter Cărlănaru, CEO CITR.