Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

În 2023, organizarea transportului, manipularea mărfurilor, și alte servicii auxiliare (cod CAEN 5229) au beneficiat de rolul comerțului în economia românească și cea europeană, în general, fiind intensificată cererea pentru soluții logistice complexe. Profiturile din acest sector au fost impulsionate de extinderea centrelor de distribuție și de creșterea comerțului electronic, precum și de externalizarea în mai mare măsură a activităților logistice ca urmare a reducerii vânzărilor și nevoii de a distribui cantități mai mici cu o frecvență mai mare.

În același timp, activitățile de servicii anexe pentru transporturi terestre (cod CAEN 5221) – luate în calcul de asemenea la categoria de activități logistice și de manipulare -au fost susținute de investițiile în infrastructură, multe derulate cu bani europeni, cum ar fi modernizarea căilor ferate și dezvoltarea terminalelor multimodale. De asemenea, cererea pentru spații de depozitare (cod CAEN 5210) a crescut semnificativ, în special în zonele urbane mari și în apropierea hub-urilor logistice. Investițiile în infrastructură și extinderea capacităților logistice au atras investiții străine și au îmbunătățit poziția României ca hub logistic în Europa de Est.

Cu toate investițiile și eficientizările posibile, reducerea consumului nu a putut fi contracarată, astfel că segmentul logistic și expediții au atins un profit total de 392 de milioane de euro, în scădere cu 55,4 milioane de euro față de anul anterior când se înregistrau 447,4 milioane de euro.

Venituri puțin mai mari, dar profituri diminuate

Și la nivelul profiturilor obținute din activități de expediții, logistică și depozitare, Bucureștiul și Ilfovul sunt pe primul loc și tot la foarte mare distanță de restul județelor, cu un total de 170,7 milioane de euro, față de 196,6 în 2022, 127,80 în 2021 și 83,20 în 2020. Clasamentul continuă, ca și în 2022 și 2021, cu Constanța – care a cunoscut o dezvoltare fulminantă după preluarea traficului de mărfuri având ca origine sau destinație Ucraina sau Republica Moldova – cu un profit de 52,1 milioane de euro, față de 60,6 în 2022 și 30,5 în 2021, și cu Arad – cu un profit de 20,09 milioane de euro, având o creștere de 8,19 milioane de euro de la 11,9 milioane de euro în 2022 – devansând în 2023 Bihor (18,06/19,2 milioane de euro) și Timiș (13,2/14,5 milioane de euro).

O ascensiune foarte mare a înregistrat-o Iașiul, care a câștigat șase poziții față de 2022 și intră în top 10 având un profit total de 11,44 milioane de euro (de la 6,52milioane de euro anul anterior), demonstrând potențialul piețelor de la granița estică cu România (Republica Moldova și Ucraina), cele două țări mutându-și la Iași și Suceava capacități comerciale, logistice și chiar mini-industriale. Urmează Argeș, cu 9,88 milioane de euro, față de cele 10,2 milioane de euro în 2022, respectiv 8 în 2021, Giurgiu care urcă o poziție în clasament cu 8,67 milioane de euro și Prahova cu 7,9 milioane de euro. Top 10 se încheie cu o intrare nouă și, anume, Cluj cu 7,3 milioane de euro, deși în 2022 era poziționat tocmai pe locul al treisprezecelea cu 6,1 milioane de euro.

Astfel, județe, precum Galați și Brașov, care reușiseră să intre în top în 2022 nu se mai regăsesc și în topul pe 2023 având profituri de 7,2, respectiv 5,1 milioane de euro. Județele aflate în Top 10 în funcție de profit se află și în Top 10 după cifra de afaceri, cu excepția Prahovei, care înlocuiește Brașovul.

Ultimele 10 județe cu cele mai mici profituri din logistică în 2023 sunt: Vaslui (1,14 mil. euro), Buzău (1,02 mil. euro), Botoșani (1,01 mil. euro), Caraș-Severin (966.109 de euro), Mehedinți (864.219 euro), Covasna (844.231euro), Ialomița (806.577 de euro), Brăila (757.470 euro), Vrancea ( 630360 euro) și Gorj (570.781 euro). Din topul „codașelor” s-au salvat față de 2022 județele Teleorman (1,31 mil. euro), Bacău (1,91 mil. euro),  Călărași (1,47 mil. euro),  Tulcea (1,37 mil. euro),  Vâlcea (2,79 mil. euro) și Harghita (2,95 mil. euro). Iar Vaslui, Buzău, Caraș-Severin și Vrancea – județe care în 2022 reușiseră să își crească profiturile față de 2021 și să se detașeze de pozițiile inferioare din topul ultimelor 10, au revenit printre ultimele clasate.

În topul județelor cu cele mai multe firme de expediții și logistică primele locuri sunt ocupate, în aceeași ordine, de aceleași județe încă din 2020, dar în altă ordine: București+Ilfov, cu 1.194 de companii, față de 972 în 2022, Constanța (cu 306/268 companii), Bihor (283/250), Cluj (228/151) care urcă două poziții devansând Timiș (194/165) și Brașov care trece de pe poziția a patra în 2022, tocmai pe a noua cu 119 firme de la 166 din anul anterior. Arad se menține pe același loc cu un număr de 153 de companii (140 în 2022). Astfel, top 10 se încheie cu Galați și Sibiu (117, respectiv 108 firme de logistică). Noutatea o reprezintă reintrarea în Top 10 a județului Sibiu, care ia astfel locul Buzăului, aflat de data aceasta doar pe poziția a 26-a, cu 47 de firme de expediții și logistică, având o scădere de 60% de la 78 de agenți economici din 2022.

În Top 10 după numărul de firme de logistică, expediții și depozitare se află șapte județe care sunt și în Top 10 după cifra de afaceri. Lipsesc Giurgiu și Iași – unde sunt doar 46, respectiv 88 de companii de logistică, expediții și depozitare – dar care realizează o cifră de afaceri și un profit ce plasează aceste județe printre primele 10 în topul național. Județele Iași, Giurgiu și Prahova sunt în Top 10 după profit, dar lipsesc din Top 10 după numărul de firme, unde intră Galați și Brașov, Cluj (acesta din urmă făcând însă parte din Top 10 după cifra de afaceri).

Multe dintre judeţele în top după cifra de afaceri, dar absente în clasamentul după numărul de companii specializate în expediţii-logistică-depozitare, sunt aici datorită capacităţilor mari de depozitare a cerealelor, comercializarea de cereale aducând cifră de afaceri notabilă, însă nu şi profit din activităţi cu valoare adăugată.

Pe ultimele 10 poziții sunt Gorj (33), Brăila (30), Vrancea (28), Caraș–Severin (26), Vaslui și Covasna (cu 25 de firme ambele), Teleorman, Călărași și Mehedinți (toate trei cu 24 de companii) și Botoșani (19). Deci, față de 2022, retrogradează Brăila, Caraș-Severin, Călărași, Mehedinți, Vaslui și Covasna și urcă în clasament în locul lor Neamț, Alba, Tulcea, Bacău, Olt și Vâlcea.