Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii 177/2024, Codul rutier italian a fost completat cu articolul 218-ter, care introduce un nou instrument sancționator: suspendarea de scurtă durată a permisului de conducere. Această măsură suplimentară față de amendă se aplică în anumite condiții și în cazul unor abateri rutiere bine determinate.

În ce cazuri se poate aplica suspendarea de scurtă durată?

Articolul 218-ter permite aplicarea suspendării doar dacă sunt îndeplinite două condiții cumulative:

1. Șoferul are mai puțin de 20 de puncte pe permis la momentul controlului.
2. Identificarea contravenientului se face în momentul comiterii faptei.

În lipsa uneia dintre aceste condiții, suspendarea nu poate fi dispusă.

Exemple de contravenții pentru care se poate aplica

Printre abaterile pentru care se poate aplica suspendarea de scurtă durată, dacă sunt îndeplinite condițiile de mai sus, se numără:

• Trecerea pe roșu (art. 146 alin. 3)
• Nerespectarea sensului interzis (art. 6 alin. 4 lit. b)
• Conducerea pe contrasens (art. 143 alin. 11)
• Nepăstrarea distanței de siguranță (art. 149 alin. 5)
• Depășirea neregulamentară (art. 148)
• Folosirea telefonului mobil la volan (art. 173 alin. 3-bis)
• Nerespectarea priorității sau a pietonilor (art. 145 și art. 191)
• Neutilizarea centurii de siguranță (art. 172)
• Absența căștii pentru motocicliști (art. 171)
• Depășirea timpilor de conducere/odihnă (art. 174)
• Conducerea sub influența alcoolului de către minori (art. 186-bis)

Ce înseamnă „identificare în momentul comiterii faptei”?

Alineatul (6) din articolul 218-ter este clar: șoferul trebuie să fie identificat chiar în momentul încălcării. Cu toate acestea, interpretările administrative recente aduc o nuanță importantă:

• Circulara ministerială nr. 38625 din 20 decembrie 2024 precizează că nu este suficientă identificarea ulterioară, de exemplu, pe baza unei fotografii de radar sau a datelor de trafic.
• Totuși, nu este obligatorie contestarea faptei pe loc, atât timp cât există o coincidență temporală rezonabilă între identificare și constatarea abaterii – de exemplu, într-un control în trafic, într-un accident, sau la un control cu tahograf unde șoferul este prezent.

Când NU se poate aplica suspendarea?

• Când contravenientul este identificat doar ulterior, după comiterea faptei (de exemplu, printr-un proces-verbal trimis prin poștă).
• Când abaterea este constatată doar pe baza datelor tahografului, fără ca șoferul să fie prezent.
• În cazuri de nerespectare a obligației de prezentare a documentelor (art. 180 alin. 8) sau de neidentificare a conducătorului în termen (art. 126-bis).

Se consideră punctajul real la momentul controlului – indiferent dacă șoferul nu este încă informat cu privire la pierderile de puncte anterioare.

Posibile contestații și rolul instanțelor

Există o neconcordanță între formularea strictă a legii și interpretările oficiale ale ministerului. Acolo unde legea cere identificare în momentul încălcării, administrația acceptă uneori o interpretare mai flexibilă – ceea ce deschide posibilitatea unor contestații în instanță.

De asemenea, jurisprudența anterioară a exclus deja utilizarea tahografului pentru sancționarea unor abateri precum viteza excesivă – un precedent care ar putea influența și interpretarea aplicabilității suspendării de scurtă durată.

Suspendarea de scurtă durată este un instrument nou, dar aplicarea sa nu este automată și depinde de o serie de factori juridici și practici. În lipsa unei identificări simultane cu abaterea, chiar și cele mai grave încălcări nu pot duce la această sancțiune. În plus, interpretările diferite între litera legii și poziția administrației vor duce, cel mai probabil, la decizii judiciare de clarificare în perioada următoare.