Incertitudinile din comerțul global afectează strategia operațională a DHL
Într-un climat economic tensionat, provocat de noile politici tarifare ale administrației Trump, DHL se confruntă cu presiuni semnificative în gestionarea lanțurilor logistice internaționale. Recenta decizie de amânare cu 90 de zile a aplicării tarifelor pentru anumite bunuri electronice a oferit o ușurare parțială pentru transporturile aflate deja în tranzit. Totuși, aplicarea retroactivă a măsurii din 5 aprilie a dus la complicații administrative majore, forțând companiile să redeschidă dosarele vamale închise deja, crescând haosul operațional.
Tobias Meyer, CEO al DHL, a subliniat că această volatilitate creează o stare generalizată de oboseală în industrie. Companiile ezită să ia decizii strategice din cauza schimbărilor rapide și impredictibile ale reglementărilor, preferând să adopte o atitudine de expectativă. Un exemplu elocvent a fost eliminarea pragului de minimis pentru importurile în SUA sub 800 USD, ceea ce a dus la dublarea bruscă a dosarelor vamale de procesat.
Recalibrarea strategică: mai puțin SUA, mai mult Asia și sectoare emergente
În fața incertitudinii americane, DHL a decis să își orienteze investițiile către regiuni și sectoare cu un potențial de creștere mai stabil. Compania a deschis recent un hub farmaceutic în Singapore, parte a unui plan de investiții până în 2030, axat pe științele vieții, sănătate și tehnologii verzi. Meyer a precizat că 75% din comerțul global se desfășoară în afara SUA, cu o creștere puternică în Asia. Astfel, DHL vizează expansiuni și în Malaezia, unde va crește personalul pentru a face față cererii în creștere.
Comerțul electronic joacă, de asemenea, un rol central în strategia de viitor a companiei. Aproximativ o treime din veniturile DHL provin deja din acest sector, iar compania ocupă o poziție dominantă în logistica e-commerce la nivel internațional. Tranziția energetică reprezintă un alt pilon important, cu oportunități semnificative în transportul echipamentelor pentru surse regenerabile, cum ar fi turbinele eoliene și panourile solare.
Impactul tarifelor: costuri mai mari pentru toți și investiții în așteptare
DHL avertizează că majorările de tarife vor fi în cele din urmă suportate de consumatorul final. Prețurile mai mari pentru bunurile importate, în special electronice și produse industriale, pot frâna cererea și duce la o încetinire a consumului. Mai grav, lipsa de previzibilitate în politicile comerciale afectează planificarea pe termen lung, blocând investiții esențiale în infrastructură și rețele logistice. Astfel, companiile ezită să își relocheze producția sau să își ajusteze lanțurile de aprovizionare.
O abordare pragmatică și o viziune pe termen lung
În ciuda presiunilor externe, DHL rămâne fidel obiectivului său de creștere cu 50% a cifrei de afaceri până în 2030. Compania are o prezență solidă în afara pieței americane, unde deține cote de piață ridicate și dezvoltă operațiuni într-un mod adaptabil și anticipativ. În SUA, deși expusă acestor fluctuații, activitatea internă puternică oferă un anumit grad de stabilitate. DHL continuă să investească în automatizare, digitalizare și lanțuri de frig pentru produse farmaceutice, adaptându-și constant capacitățile logistice. În cuvintele CEO-ului, compania preferă să nu „trăiască în echipament de luptă în fiecare zi”, ci să rămână calmă, să gestioneze cu pragmatism provocările și să continue să investească acolo unde tendințele indică potențial real de dezvoltare.
Aeroportul din Budapesta s-a dezvoltat mult pentru că Ungaria a avut o strategie națională coerentă și a recunoscut air cargo ca pilon important în creșterea sa economică. Astfel, investind în infrastructură și aducând împreună instituțiile relevante, țara vecină a câștigat un avantaj competitiv pe care, dacă vorbim mai ales despre vamă, îi mai are doar BeNeLux, așa cum a explicat Răzvan Horga, directorul general al Aeroportului Oradea, cu ocazia Galei Tranzit de la Oradea.
În România, pe de altă parte, firmele logistice interesate de comerț electronic nu vin din cauza vitezei mici de procesare a declarațiilor vamale. Dar între timp această problemă s-a rezolvat, așa cum a subliniat Marcel Mutescu, Președintele Autorității Vamale Române. „Mă bucur mult că s-a rezolvat“, declară Răzvan Horga, „pentru că acesta era subiectul care revenea în discuții. E foarte important de spus că, deși în România nu exista acest software până acum, nu eram un caz singular. Dimpotrivă, acum suntem printre pionierii în utilizarea lui, după Ungaria și BeNeLux. În alte țări autoritățile vamale nu au implementat încă sistemul. Din această cauză, când un operator logistic a încercat să trimită un avion de test la Viena vama a durat circa cinci zile, ceea ce este inacceptabil și scade competitivitatea acestei destinații. De aceea este important că România a făcut pasul spre noua soluție informatică și îi mulțumesc Autorității Vamale pentru că s-a implicat în acest proces alături de principalii operatori logistici și de noi, care am venit cu un punct de vedere. În lipsa acestei soluții România pierdea oportunități, deoarece ar putea intra zilnic în țară circa 100.000 de colete care acum intră prin Ungaria. Iar în statul unde intră marfa în UE se încasează TVA indiferent din ce țară este consumatorul final. Sigur, TVA se distribuie apoi către statele de rezidență ale acestuia, dar pentru o perioadă statul de intrare poate folosi acei bani, iar lichiditățile sunt benefice.“
02.10.2020
Ultimul număr: Aprilie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit