comert electronic Archives - Pagina 22 din 38

Upply a realizat de curând o retrospectivă a pieței europene de transport rutier din 2022, din care reiese, printre altele, că tarifele au crescut în întreaga Europă, mai ales din cauza scumpirii în foarte mare măsură a motorinei. Studiul realizat de Upply, IRU și Ti arată că în trimestrul al treilea al anului prețurile de transport au fost, în medie, cu 19,6% mai mari decât în perioada similară din 2021, creștere care nu a mai fost observată de zeci de ani.

Dar în trimestrul al treilea ea a încetinit din cauza scăderii cererii de transport și Upply are toate motivele să creadă că prețurile din Europa au atins un vârf și acum au început să scadă, așa cum se vede deja în Franța.

Un important furnizor de volume de transport rutier în Europa, industria auto, continuă să aibă dificultăți și pentru 2022 S&P Global Mobility preconizează că producția europeană va scădea cu 0,5%. Europa a fost puternic afectată mai ales de penuria de semiconductori, dar la final de 2022 o altă problemă începe să fie scăderea cererii: în Germania, de exemplu, cea mai mare piață din Europa, vânzările sunt așteptate să fie cu 5% mai mici decât în 2021.

Pe de altă parte, în timpul pandemiei, când a început scăderea volumelor din industria auto, a crescut comerțul electronic. Și, cum comerțul electronic transfrontalier reprezintă 40% din achiziții, el este un furnizor puternic de fluxuri pentru transportul internațional. Dar și această forță motrice a început să slăbească, sunt de părere analiștii Upply. În 2021, veniturile din comerțul electronic s-au ridicat în Europa la 718 miliarde de euro, cu o creștere anuală de 13%, iar pentru 2022 se preconiza o creștere de 11%, până la 797 de miliarde de euro, deci o încetinire a creșterii, mai ales din cauza inflației, prețurilor mari ale energiei și incertitudinii cu privire la viitor, care au afectat puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor. Și deci și volumele de transport.

Guvernul pregătește Legea bugetului pentru 2023, iar printre ipotezele pe care le ia în calcul ar fi o taxă pe livrările la domiciliu, care a fost imediat supranumită „taxa Amazon”. O decizie ar putea fi luată în următoarele zile, iar deocamdată nu se cunosc mai multe detalii și nici măcar cum va fi aplicată noua taxă.

Unele ziare citează surse potrivit cărora taxa ar afecta livrările efectuate cu vehicule „neecologice” și ar avea praguri de cifră de afaceri care ar limita aplicarea sa la companiile mari, excluzând companiile mici și mijlocii de comerț electronic.

Alte zvonuri se referă la excluderea produselor alimentare sau a alimentelor de larg consum și vorbesc despre o rată destul de ridicată, între 10-20%. Dar cine o va plăti? Lanțul de aprovizionare în comerțul electronic include mai mulți operatori: vânzătorul, platforma (market-place-ul) și lanțul logistic (care poate include diferite niveluri de contractare în domeniul transporturilor – fulfiller-ul, logisticianul, curierul). Cu siguranță, suma ar fi apoi transferată către cumpărătorul final, deoarece marjele logistice din acest sector sunt foarte mici.

Un aspect critic al măsurii este tocmai faptul că aceasta ar afecta livrările cu vehicule “neecologice”. În mod paradoxal, tocmai companiile multinaționale de comerț și logistică sunt cele care dețin vehicule electrice în număr mai mare, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii și subcontractorii primelor au încă puține astfel de autovehicule. Astfel, cei care ar putea plăti taxa sunt chiar firmele mici și mijlocii, nu firmele mari, precum Amazon, care folosește deja 3.000 de furgonete electrice, număr care va ajunge la 10.000 în 3 ani).

Chiar înainte ca măsura să fie elaborată, Consorțiul Netcomm o criticase deja. Pe 19 noiembrie, președintele acesteia, Roberto Liscia, a declarat că taxa „nu ia în considerare impactul economic și de mediu real al acestui sector asupra întregii economii a țării”, adăugând că „a frâna un sector strategic precum cel digital, care suferă deja o încetinire din cauza inflației și a creșterii costurilor tehnologice și de gestionare a întregii rețele, ar însemna să submineze competitivitatea Italiei pe plan internațional”.

Potrivit lui Liscia, taxa ar afecta în special întreprinderile mici și mijlocii „care au găsit în digital, în ultimii ani, o resursă strategică pentru dezvoltarea exporturilor lor, ajungând la consumatorii din întreaga lume datorită comerțului electronic”. Cercetările comandate de Netcomm arată că comerțul electronic generează venituri de aproximativ 58,6 miliarde de euro și reprezintă 19,2% din creșterea cifrei de afaceri a tuturor întreprinderilor italiene.

În ceea ce privește impactul asupra mediului, comerțul electronic reduce de 4 până la 9 ori traficul generat de cumpărăturile în magazine, iar livrările către clienți reprezintă 0,5% din traficul total în zonele urbane. În plus, potrivit unui raport al firmei de consultanță Oliver Wyman, comerțul electronic generează de 1,5 până la de 2,9 ori mai puține emisii de gaze cu efect de seră. Este vorba despre o rețea care, numai în 2019, a numărat 678.000 de companii și peste 290.000 de lucrători. În plus, într-o lume din ce în ce mai multicanal, magazinele tradiționale utilizează ele însele servicii de livrare la domiciliu, iar efectele unei impozitări suplimentare ar avea, de asemenea, consecințe negative asupra costurilor activității lor, precum și asupra prețurilor pentru consumatori.