comert mondial Archives

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a tras un semnal de alarmă într-o publicare de pe 16 aprilie: schimburile comerciale globale încetinesc într-un ritm mai abrupt decât s-a anticipat. Volumul bunurilor tranzacționate la nivel global este acum prognozat să scadă cu 0,2% în acest an — o revizuire drastică față de creșterea de 2,7% estimată în urmă cu doar șase luni.

Declinul nu este doar o consecință a cifrelor economice, ci reflectă fragilitatea profundă a sistemului comercial global, expus unor factori de instabilitate precum tarifele vamale, politicile economice divergente, conflictele deschise și tensiunile geopolitice persistente, în special între Statele Unite și China.

Pauza tarifară: scut temporar, nu soluție

Unul dintre puținele elemente care au evitat o scădere mai accentuată a fost „pauza tarifară” de 90 de zile, un acord temporar ce a suspendat impunerea unor taxe comerciale reciproce între SUA și mai mulți parteneri. Fără acest armistițiu fragil, OMC estimează că declinul ar fi fost de 1,5%.

Dar efectele acestei pauze sunt limitate și temporare. În iulie 2025, odată cu expirarea acordului, Washingtonul va trebui să aleagă între revenirea la o politică tarifară agresivă sau lansarea unui dialog structurat. O alegere cu efecte majore asupra echilibrului comercial global.

America de Nord trage frâna; Asia rezistă

Cele mai abrupte scăderi provin din America de Nord, unde exporturile sunt prognozate să scadă cu 12,6%, iar importurile cu 9,6%. Acest recul afectează direct dinamica globală, contribuind negativ cu 1,7 puncte procentuale la comerțul mondial.

În schimb, Asia oferă o doză de stabilitate, beneficiind de cererea internă puternică și de repoziționarea lanțurilor de aprovizionare. Europa rămâne ușor pe plus, iar Africa, Orientul Mijlociu și America Latină înregistrează o stagnare prudentă.

Spre deosebire de bunurile supuse tarifelor, serviciile internaționale — precum turismul, logistica, serviciile financiare și consultanța — par mai reziliente. După o creștere solidă de 6,8% în 2024, acestea sunt așteptate să avanseze cu 4% în 2025, în ciuda climei de incertitudine. Totuși, impactul unor variabile structurale — precum adoptarea accelerată a inteligenței artificiale sau evoluțiile geopolitice — este încă subestimat în modelele economice ale OMC.

Cel mai sumbru scenariu evaluat de OMC implică o cristalizare a tensiunilor comerciale dintre Statele Unite și China într-un conflict sistemic și prelungit. Consecințele? O pierdere de până la 7% din PIB-ul mondial pe termen lung, cu efecte devastatoare asupra comerțului global și asupra arhitecturii multilaterale construite în ultimele decenii.

Ce înseamnă pentru Europa și Italia?

Pentru Uniunea Europeană, dar mai ales pentru companiile italiene expuse la volatilitatea globală, mesajul OMC este clar: este nevoie de acțiuni rapide și strategice. Printre priorități:

Diversificarea lanțurilor de aprovizionare.
Consolidarea relațiilor comerciale cu Asia și regiunea MENA.
Introducerea de clauze de protecție contractuală pentru scenarii de instabilitate.
Din punct de vedere politic, Bruxelles va trebui să aleagă între rolul de mediator global sau alinierea la un sistem fragmentat în blocuri comerciale rivale.

Lumea se îndepărtează de ideea unui comerț global unificat. 2025 se anunță drept un an al pragmatismului, al recalibrării strategiilor economice și al alegerilor politice dificile. Iar ceea ce părea o simplă ajustare de prognoză a OMC, este de fapt un semnal că era certitudinilor comerciale s-a încheiat.

Așa cum reamintește Upply în analiza principalilor indicatori economici ai marilor companii de logistică și transport din lume pe 2023 (2024 Financial Panorama of the World’s Leading Transport Groups (upply.com)), anul trecut a marcat sfârșitul unei perioade excepțional de prospere pentru operatorii de transport maritim, care însă, în ciuda unei scăderi de două cifre a rezultatelor financiare, au înregistrat, cei mai mulți dintre ei, profit. Iar expeditorii au gestionat și ei bine scăderea profitabilității generată de redresarea pieței.

Încă din a doua jumătate a lui 2022 a început să se observe o scădere a cererii de bunuri, care s-a confirmat anul trecut, când creșterea PIB mondial a ajuns la +2,6%, după +3,0% în 2022 și +6,1% în 2021. Prețurile ridicate ale energiei și inflația persistentă au scăzut puterea de cumpărare a populației și capacitatea firmelor de a investi, ceea ce a diminuat cererea de bunuri manufacturate, alături de nivelurile mari ale stocurilor, pe care firmele au vrut să le reducă înainte de a da noi comenzi.

Potrivit cifrelor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), volumul comerțului mondial cu mărfuri s-a contractat cu 1,2% în 2023, fiind mai mic în aproape toate regiunile lumii, dar mai ales în Europa. Iar acest declin a afectat clar transportul maritim containerizat. Numărul containerelor transportate la nivel mondial a crescut cu doar 0,2% în 2023, iar volumele de containere au crescut cu 2,2%, până la 114,8 milioane de TEU pe liniile intercontinentale, dar au scăzut cu 3,4%, până la 59 de milioane de TEU, pe piața interregională.

Încetarea creșterii volumelor de mărfuri a avut loc chiar în momentul în care companiile de transport maritim începeau să primească noi nave, ceea ce a făcut ca tarifele să scadă, din ultimul trimestru al lui 2022, mult mai mult decât se aștepta.

La începutul toamnei au existat unele semne că cererea era gata să înceapă să crească din nou, dar fără un efect major asupra tarifelor, iar apoi evoluția geopolitică a salvat rezultatele financiare ale companiilor de transport maritim tocmai când începuseră să-și vândă serviciile, pe unele rute, sub costul de operare.

Cele mai importante 10 companii de transport maritim au înregistrat în 2023 reduceri de veniturilor între 37% și 64%, iar veniturile lor combinate au scăzut de la 341,8 miliarde de dolari în 2022 la 181,1 miliarde de dolari în 2023 (-47%). Analiștii Upply atrag însă atenția asupra faptului că în clasamentul lor nu apare MSC, care nu anunță date financiare. Totuși, publicația italiană Il Messagero, a avut acces la rezultatele din 2022, care arată venituri totale puțin peste 86 de miliarde de dolari și venituri nete de 38,2 miliarde de dolari. Iar dacă se reduc aceste cifre cu aproximativ 40%, cât sunt reducerile înregistrate de concurenții direcți în 2023, se estimează că veniturile MSC au ajuns anul trecut la aproximativ 50 de miliarde de dolari. Veniturile combinate ale primelor zece companii pe liniile tradiționale s-au ridicat la 138,3 miliarde de dolari, în scădere cu 51,9% față de 2022, strict din cauza scăderii tarifelor.