Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Comisia Europeană a anunțat o nouă propunere de accelerare a adoptării vehiculelor cu emisii zero în cadrul flotelor corporative, marcând un pas suplimentar către atingerea obiectivelor de decarbonizare ale UE pentru 2050. Acest nou regulament își propune să stimuleze adoptarea vehiculelor cu zero emisii și să consolideze competitivitatea industriei auto europene.

Vehiculele corporative, care reprezintă 60% din înmatriculările de autoturisme noi și până la 90% din înmatriculările de autoutilitare din întreaga UE, au potențialul de a avea un impact semnificativ asupra pieței vehiculelor cu emisii zero și scăzute. Regulamentul propus impune statelor membre să se asigure că, începând cu 2030, o anumită pondere din înmatriculările de autoturisme și autoutilitare corporative noi ale companiilor mari de pe teritoriul lor trebuie să fie cu emisii zero și scăzute. De asemenea, va exista un subobiectiv pentru vehiculele cu emisii zero, atât pentru autoturisme, cât și pentru autoutilitare. Obiectivele sunt diferențiate în funcție de statul membru.

Obiectivele naționale minime vor fi stabilite la niveluri diferite pentru autoturisme și autoutilitare, pentru a reflecta nivelul diferit de tehnologie și de dezvoltare a pieței. Autoritățile publice vor avea flexibilitate deplină în luarea deciziilor la nivel național în ceea ce privește măsurile necesare pentru a stimula adoptarea vehiculelor cu emisii zero și scăzute de către întreprinderile mari, asigurându-se în același timp îndeplinirea obiectivelor propunerii.

Această inițiativă va asigura, în același timp, o disponibilitate mai rapidă a vehiculelor cu emisii zero și scăzute la prețuri accesibile pe piața second-hand, făcând mai multe astfel de vehicule accesibile pentru întreprinderi și cetățeni din întreaga UE. Mai mult, va sprijini companiile care operează în mai multe state membre și va crea un semnal previzibil al cererii pentru producătorii de vehicule și furnizorii de infrastructură de încărcare.

Comisarul pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a declarat: „Industria auto europeană este o piatră de temelie a economiei noastre, contribuind cu 7% la PIB-ul UE și susținând aproape 14 milioane de locuri de muncă. Prin pachetul auto de astăzi consolidăm competitivitatea sectorului, introducând flexibilitate în standardele de CO₂ pentru autoturisme și autoutilitare și un cadru neutru din punct de vedere tehnologic. De asemenea, creăm cerere pentru mașini și autoutilitare corporative mai curate, consolidând lanțurile de producție și de aprovizionare ale UE.”

Regulamentul privind vehiculele corporative curate face parte din Pachetul auto publicat la 16 decembrie 2025. Propunerea se bazează pe Pactul industrial curat al Comisiei și pe Planul de acțiune pentru industria auto, concentrându-se pe tranziția către o mobilitate durabilă și inteligentă.

Utilizarea vehiculelor cu emisii zero în flotele corporative este, de asemenea, sprijinită prin implementarea infrastructurii de reîncărcare și realimentare în temeiul Regulamentului privind infrastructura pentru combustibili alternativi și al Facilității de finanțare a infrastructurii pentru combustibili alternativi, care asigură condițiile necesare pentru trecerea la vehicule cu emisii zero.

Comisia Europeană confirmă eficiența măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar adoptate de România, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP), aplicată din aprilie 2020, rămâne deschisă (în suspensie), dar suspendarea fondurilor europene a fost înghețată, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice.
Astfel, Comisia apreciază că, datorită măsurilor consistente de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni, creșterea netă a cheltuielilor în 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat de Consiliu, iar în 2026 se va încadra în limitele stabilite. În plus, deficitul bugetar este estimat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la aproximativ 6% în 2026. 
Ca urmare a progresului realizat, Comisia Europeană nu propune măsuri procedurale suplimentare în cadrul acestei etape a procedurii de deficit excesiv (care continuă, dar este trecută în suspensie) și nu va propune suspendarea fondurilor europene în această etapă. 
„Evaluarea Comisiei Europene confirmă fără echivoc că România face pași reali și credibili în direcția unei fiscalități sustenabile. Este o reconfirmare a faptului că măsurile adoptate funcționează și produc efecte, iar acest progres protejează România de riscul pierderii fondurilor europene și întărește poziția noastră în cadrul Uniunii Europene. Pentru România, aceasta nu este doar o validare tehnică, ci un câștig strategic: ne păstrăm accesul deplin la finanțările europene, ne consolidăm credibilitatea și oferim economiei un cadru mai stabil și mai predictibil. Am reușit să construim cu Comisia Europeană un parteneriat bazat pe transparență, dialog constant și încredere – elemente care ne permit să privim cu mai multă siguranță către anii următori. În continuare, odată cu înlăturarea riscurilor unor sancțiuni asupra fondurilor UE, România poate aspira la mai mult: la consolidarea investițiilor publice, accelerarea proiectelor strategice și crearea unui cadru fiscal care să sprijine creșterea economică pe termen lung”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 
Comisia subliniază că implementarea reformelor și atingerea țintelor fiscale rămân esențiale. România este încurajată să își consolideze administrația fiscală și planificarea bugetară, pentru a evita depășirea cheltuielilor în raport cu planurile aprobate. În concluzie, vor fi necesare eforturi continue pentru reducerea datoriei publice și a deficitului. 
În perioada următoare, progresele României vor fi analizate la Consiliul ECOFIN din 12 decembrie 2025, unde Comisia va prezenta, în contextul implementării Pactului de stabilitate și creștere/PSC, documentele publicate în data de 25 noiembrie, împreună cu eventuale actualizări privind procedurile de deficit excesiv în curs de desfășurare. De asemenea, România va continua raportarea semestrială cu privire la măsurile de reducere a deficitului (următorul termen de raportare: primăvară 2026 – final de aprilie). La rândul său, Comisia va monitoriza activ situația fiscal-bugetară, urmând să revină cu elemente suplimentare de evaluare odată cu pachetul de primăvară 2026 al Semestrului European. 
Confirmarea Comisiei vine în contextul în care aceasta a adoptat Pachetul de Toamnă al Semestrului European 2026, care stabilește prioritățile de politică economică și în domeniul ocupării forței de muncă pentru a spori competitivitatea. În cadrul acestui Pachet, Comisia a evaluat respectarea de către toate statele membre a cadrului fiscal al UE și a oferit orientări pentru a se asigura că politica fiscală a acestora pentru 2026 este aliniată recomandărilor relevante ale Consiliului. 
Ministerul Finanțelor reafirmă angajamentul ferm pentru continuarea ajustării fiscale, astfel încât datoria publică și deficitul să fie reduse în mod sustenabil în anii următori.