Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

In actualul context economic, dificultatea gasirii unui loc de munca ramane ridicata, numarul candidatilor care concureaza pentru o pozitie disponibila fiind mult mai mare decat in 2008. Insa ameliorarea situatiei in multe state ar putea genera o schimbare favorabila si in Romania. 2010 a fost o provocare, iar flexibilitatea, inovatia si creativitatea au fost necesare pentru a face fata in mod eficient. Odata ce semnalele usor optimiste aparute deja pe piata vor fi confirmate in perioada urmatoare, angajatorii vor fi gata sa reactioneze rapid la ascensiunea pietei.

Va trebui sa mai treaca insa o perioada de timp inainte ca piata fortei de munca sa revina la o situatie comparabila cu cea de dinainte de recesiune. In continuare, angajatorii trebuie sa sprijine si sa atraga angajatii valorosi, iar angajatii trebuie sa isi dezvolte competentele cheie pe postul pe care il ocupa, pentru a corespunde nevoilor pe care le au companiile.

Prima parte a anului este adesea o perioada incerta pentru angajatori, iar multi sunt destul de atenti in legatura cu planurile de angajare, chiar si in momentele prospere. Ei stiu ca piata isi va reveni in cele din urma, asa ca asteapta semne de stabilitate inainte de a merge mai departe si de a creste din nou numarul angajatilor. Totusi, pentru prima parte a lui 2011, perspectivele pe piata muncii sunt partial optimiste. Singurele cresteri in ceea ce priveste angajarile vor fi observate in domenii precum comertul cu ridicata si cu amanuntul, industria prelucratoare si finante, asigurari si banci, potrivit unui studiu Manpower privind perspectivele angajarii in T1 al lui 2011. „Daca analizam evolutia ratei somajului pe 2010, observam o scadere incepand cu aprilie si o crestere importanta din noiembrie, ceea ce ne duce cu gandul la sezonalitate. Deci in 2011 ne putem astepta din nou la scaderi privind rata somajului incepand din primavara“, a mentionat Eliza Nechifor, marketing&communication coordinator Manpower.
Principalele trei tendinte care se vor observa pe piata fortei de munca sunt reprezentate de cresterea volumului de angajari temporare, scaderea somajului si o usoara crestere a salariilor (in jur de 7%).
La nivel global se poate observa o miscare ampla de iesire din criza, cu o exceptie la nivelul Europei, unde mai putin de jumatate dintre state au atins o stare de echilibru. La nivelul Europei, cele mai importante cresteri in ceea ce priveste angajarile s-au manifestat in Turcia, Germania si Suedia. La capatul opus se afla Grecia, Cehia, Austria, Irlanda, Spania si Romania, unde angajatorii au cele mai slabe previziuni la nivel global. Piata fortei de munca va fi in continuare influentata de miscarea geografica, de migratia masiva a fortei de munca spre alte state dezvoltate din Europa si chiar SUA (peste trei milioane de angajati si studenti romani), de noul context demografic (scaderea natalitatii, imbatranirea populatiei), dar si de un sistem de educatie inadecvat contextului globalizarii, datorita unei corelari reduse dintre tendintele economice mondiale, programele institutiilor de invatamant si strategiile investitorilor cu privire la calificarile si specializarile necesare in aceasta perioada (ingineri, muncitori cu diverse calificari, specialisti in vanzari, manageri s.a.). Acesti factori sunt cruciali, iar in domeniul resurselor umane elementul cheie este gasirea oamenilor potriviti, cu specializari si calificari adaptate nevoilor, la locul si momentul potrivit.
Avand in vedere faptul ca cererea pentru produsele si serviciile multor companii continua sa scada, angajatorii vor ramane foarte selectivi. In plus, raportul dintre recrutarile interne si cele externalizate a scazut dramatic in 2010 comparativ cu 2008, in favoarea primelor, companiile preferand sa retina intern multe dintre proiectele pe care le derulau inainte cu firme de recrutare. Prin comparatie cu 2009, anul trecut au fost mai multe proiecte externalizate. „Au fost mai multe proiecte de middle si senior management decat in 2009, depasind chiar si asteptarile noastre. In mod clar, a fost o crestere a raportului dintre pozitiile simple, de executive, si cele de management, in favoarea celor din urma“, a mentionat Rudolf Fedorovici, reprezentantul Advice Human Resources.

Au crescut posibilitatile de angajare, dar nu ca in trecut
Rata somajului inregistrata la finalul lui decembrie 2010 la nivel national a fost de 6,87%, cu 0,08% mai mica decat luna precedenta si in scadere cu 0,93% comparativ cu decembrie 2009. La sfarsitul anului trecut, cele mai alarmante cote ale somajului au fost inregistrate de judetele Teleorman si Vaslui, cu 10,76%, respectiv 11,42%, iar in alte opt judete rata a fost mai mare de 9%. In Bucuresti, in ciuda dificultatilor, valorile se mentin mici: 2,29%. Urmeaza Ilfov, cu 2,76%, Timis, cu 3,72%, iar ultimul judet care s-a mentinut sub cota de 5% este Cluj.
Din punct de vedere al angajarilor, 2010 a fost cu siguranta superior lui 2009. Insa atat in 2009, cat si in 2010, valoarea angajarilor a fost semnificativ inferioara valorilor din perioada premergatoare crizei economice. „In perioadele de sarbatori importante, precum Pastele si Craciunul, activitatea de recrutare s-a intensificat, observandu-se o sezonalitate, in special in retail“, a explicat Carmen Puia, HR Consultant Adecco Romania. Pe de alta parte, potrivit reprezentantului Advice, exista doar o sensibilitate crescuta in functie de domeniul in care se face recrutarea. „In FMCG si in retail se va recruta mai mult in august, septembrie si octombrie, iar in constructii se recruteaza mai intens iarna.“
In 2010 s-a observat o crestere semnificativa comparativ cu 2008 a persoanelor care au inaintat un CV catre Advice Human Resources, in vederea angajarii, cresterea fiind chiar si de 4-5 ori pentru domeniile in care s-au facut disponibilizari si restructurari: vanzarile auto, industrie, logistica etc. „A crescut chiar si numarul aplicatiilor venite din partea unor persoane care detin functii deosebit de importante, lucru care este neobisnuit“, a mai explicat Fedorovici.
Prin comparatie cu situatia din 2009, in prima jumatate a lui 2010 s-a simtit o usoara crestere a cererilor venite din partea angajatorilor, corectata insa in sens depreciativ in cea de-a doua jumatate a anului.
Chiar daca niciun domeniu nu s-a remarcat printr-o explozie a posturilor disponibile si nici nu a existat o tendinta clara de diferentiere a domeniilor din care au venit cererile de recrutare, focusul s-a mentinut totusi pe domeniile care au avut succes si in 2009, in ciuda crizei, precum FMCG si IT, iar la polul opus s-au aflat constructiile si activitatile conexe, situatie care se va pastra si in 2011, potrivit reprezentantului Adecco Romania. 
           
Sperante mici de angajare in transport
In primul trimestru al lui 2010, pe segmentul transporturilor si depozitarii au fost raportate intentii negative de angajare. Previziunea neta de angajare a fost, potrivit studiului Manpower, de -6%, reprezentand totusi o imbunatatire considerabila, de 11%, comparativ cu ultimul trimestru al lui 2009. Insa, raportat la primul trimestru din 2009, situatia a fost ingrijoratoare, scaderea raportata fiind abrupta, de 29%. In trimestrul al doilea al anului trecut a fost inregistrata cea mai slaba activitate de angajare, din T2 a lui 2008, cand a fost demarat studiul Manpower. Previziunile de angajare in transporturi si depozitare au fost de -21%. Comparativ atat cu trimestrul anterior, cat si cu anul precedent, declinul a fost de 15, respectiv 9%. Tendinta negativa, de -6%, s-a mentinut si in T3 al lui 2010. Perspectivele de angajare s-au redus cu 4% si in ultimul trimestru al anului trecut, comparativ cu trimestrul precedent, insa fata de perioada similara a lui 2009 situatia s-a imbunatatit cu 7%.
Nici anul acesta lucrurile nu s-au schimbat: pentru primul trimestru angajatorii anticipeaza previziuni negative in ceea ce priveste intentiile de angajare.

Disponibilitate crescuta, conditii mai dure
Cea mai mare cerere a fost inregistrata pentru pozitiile de specialisti si middle management, cu 3-5 ani experienta pe posturi similare, in vanzari, business development, financiar si logistica, pentru care experienta profesionala este importanta, insa, pe de alta parte, atitudinea si determinarea candidatilor cantaresc din ce in ce mai mult, din perspectiva Adecco.  Advice Human Resources, companie de recrutare orientata catre profile de complexitate extrema, a primit cereri mai ales pentru pozitii de management, unde candidatul tipic beneficiaza de un salariu mediu de 80.000-100.000 de euro/an si alte avantaje.
Din cauza numarului mare de candidati disponibili pe piata, pretentiile angajatorilor s-au mentinut la un nivel ridicat. Acestea nu se rezuma la un anumit pachet salarial, mai mic sau mai mare, ci includ nivelul si calitatea celorlalte beneficii din pachetul salarial, raportat la asteptarile referitoare la competentele si performanta angajatilor. Astfel, pachetul salarial oferit (salariu, beneficii, bonusuri etc.) a fost redus in multe cazuri, a stagnat sau a crescut nesemnificativ. Situatiile in care pachetul salarial a crescut mult sunt putine. Asteptarile referitoare la competentele candidatilor si angajatilor au crescut, insa aceasta crestere este doar o continuare fireasca a unei tendinte nascute la inceputul lui 2000. „Pretentiile angajatorilor referitoare la educatie, competente, experienta, cunostinte au crescut, iar schimbarile recente nu au facut decat sa mareasca ritmul si amplitudinea cresterii, ceea ce e foarte bine, pentru ca aceasta atitudine a angajatorilor va genera o competitie sanatoasa pe piata“, a apreciat Fedorovici. Asteptarile referitoare la performanta angajatilor au crescut si ele. In unele situatii a fost o crestere normala, sanatoasa, in sensul in care criza a sporit atentia pentru calitate si performanta, insa au fost si exagerari.
„Exista o piata a angajarilor, in sensul in care raporturile de angajare sunt reglementate nu doar legal, ci si de anumite mecanisme similare (chiar identice) cu cele care actioneaza in cazul pietelor de consum. Si in relatiile dintre angajati si angajatori functioneaza tensiunile exercitate de evolutia cererii (sau a ofertei) de-o parte sau de alta. Piata este foarte complexa si efectele urmeaza aceeasi complexitate, in sensul in care, spre exemplu, nivelul salariilor nu se modifica dramatic, chiar daca exista o modificare dramatica a somajului, factorii implicati fiind multipli“, a explicat Rudolf Fedorovici.

Salariile, intre mici cresteri si accent pe bonusare
Odata cu renuntarea la unele departamente si comasarea pozitiilor, in majoritatea domeniilor, sarcinile de serviciu si gradul de dificultate al acestora au crescut, fara a se oglindi si in plan financiar. Insa anul acesta vor exista si cazuri de cresteri cuprinse intre 10-15% si, de asemenea, se observa o mutare a atentiei asupra partii variabile a salariilor si pe partea de bonusare. La nivel de top management, „pentru ca performanta a devenit extrem de importanta, in 2010 s-a discutat mult mai mult decat in 2009 de legarea veniturilor managerilor de indicatorii de performanta. Cred ca in 2011 va continua aceasta tendinta si ne asteptam sa se inregistreze o usoara crestere a veniturilor, mai ales daca economia isi va continua recuperarea“, a adaugat reprezentantul Advice Human Resources.
Cea mai probabila previziune indica o modesta imbunatatire a situatiei la nivel general a pietei de resurse umane. Probabil somajul isi va opri cresterea si se va asista la o crestere modesta a veniturilor per capita.

Piata est-europeana se va modifica dramatic dupa 2010, pentru ca, din cauza crizei, companiile au fost nevoie sa-si inghete activitatea, iar odata cu revenirea pietei se va simti o nevoie acuta de extindere a productiei si retelei logistice. „Care sunt consecintele financiare si economice ale crizei in Europa de Est? Ce potential de crestere exista pentru industriile majore? Ce regiuni ale Europei de Est sunt atractive pentru investitori?

Care sunt oportunitatile, dar si riscurile pe care le presupun investitiile pe piata romaneasca pe viitor?“, acestea au fost doar cateva dintre intrebarile la care un grup de oameni de afaceri si potentiali investitori pe piata romaneasca au incercat sa raspunda in cadrul unei conferinte organizate la finalul anului trecut la Cluj de firma germana de consultanta Metroplan.
 

Schimbarile de pe piata necesita noi spatii de productie si de logistica, dar si curaj de a actiona din partea actorilor. Criza financiara, dar si de resurse, a dus in vestul Europei la un declin masiv al vanzarilor de bunuri de consum si de autovehicule, deci la scaderi si in alte industrii si servicii. In prezent, unele tari din estul Europei, ca Romania, Bulgaria si Ungaria, au o datorie publica mare, fiind luate masuri de catre stat pentru a salva economia. In Romania, salariile bugetarilor, segment ce reprezinta aproximativ 42% din numarul angajatilor, au fost reduse cu 25%, iar TVA a crescut cu 5%. Pentru a asigura un climat stabil pentru multe companii si antreprenori este esential sa se gaseasca noi piete care sa se dezvolte rapid si pe termen lung.

Relocarea catre est, tendinta industriei auto
Pentru moment nu se poate vorbi de planuri concrete, mai toate segmentele sunt dominate de tendinte.
Constructia unei retele noi de logistica si a unei infrastructuri adecvate depinde de evolutia pietelor si de reactia la schimbarile generate de criza in est, vest, dar si in Rusia, o piata speciala si un mare furnizor de materii prime. Insa toate vor avea la baza imbunatatirea infrastructurii rutiere, ferate, dar si a cailor navigabile maritime si interioare.
Accentul se pune insa pe Europa de Est, mai ales ca, inainte de instalarea crizei la finalul lui 2008, a beneficiat de cea mai mare crestere pe segmentul vanzarilor de electronice si electrocasnice, autovehicule, dar si in productie.
Estul reprezinta o zona cu un imens potential de dezvoltare pe segmentul auto, pana in 2020, in timp ce Europa Centrala a atins nivelul de saturatie. Potentialul pe care il prezinta Rusia, unde in prezent 50% din productie este dedicata consumului local, va conduce la o modificare a structurii de operare, multi producatori urmand sa se orienteze catre aceasta regiune si, odata cu ei, furnizorii de servicii logistice pentru industria auto.
Cresterea din est va determina probabil producatorii de autoturisme si vehicule din gama medie sa deschida mai multe puncte de productie in tarile de aici. Incepand cu 2012, Daimler va produce aproximativ 100.000 de vehicule anual la Kecskemet, in Ungaria.
Pentru 2011 este preconizat un nou record de vanzari, aproximativ 60,3 milioane de unitati, industria auto fiind unul dintre cele mai importante sectoare economice pentru estul Europei. Ponderea exporturilor de vehicule catre tarile din centrul si estul Europei este in medie de 15%.
Orientarea producatorilor catre piete noi a dus si la aparitia liniilor de productie de piese si componente pentru industria auto, schimbari ce au fost generate indirect si de cresterea costurilor de productie. Unele studii au aratat ca, inainte de a inaugura un punct de productie la Bratislava, costurile logistice ale producatorului german erau de trei ori mai mari, impulsionand chiar si utilizarea pieselor produse la nivel local.
Pana in 2014, potrivit estimarilor specialistilor din industrie, 350-450 de furnizori de componente auto vor continua sa-si stabileasca puncte de productie in est, fiind preferate tari ca Polonia, Republica Ceha si Romania, iar un varf al acestui exod ar fi fost atins in 2012, daca nu ar fi intervenit criza.
Pentru ca inainte de 2008 Germania a beneficiat de o expansiune de 25-40% a productiei catre est, nu se poate vorbi acum de o stagnare a investitiilor. Polonia a devenit o regiune preferata pentru relocarea unor puncte de productie, inclusiv pentru aparate de uz casnic (Electrolux, LG, Bosch, Whirlpool).

Industria textila creste
In Romania, cu aproximativ 350.000 de angajati, industria textila si de confectii reprezinta unul dintre cele mai importante sectoare economice. Ca urmare a cresterii concurentei internationale (din India, China), in Romania, datorita nivelului salarial scazut, au patruns si producatori de renume (Boss, Escada). Costurile mai mici cu forta de munca nu rezida in Europa de est doar dintr-un nivel salarial mai mic, ci si din media anuala a orelor lucrate, care este de peste 1.800 in est, comparativ cu 1.600 in Germania, de exemplu. Din punct de vedere al miscarilor salariale, in Europa de Est, chiar si in conditiile unei cresteri de 6-7% anual, acestea tot se vor situa la un nivel mai scazut ca in vest. In Romania, cele mai mari salarii sunt intalnite in industria energetica, telecomunicatii si sectorul financiar.
Industria textila romaneasca in competitia globala este destul de bine reprezentata. Una dintre companiile reprezentative la nivel local pentru logistica de confectii textile este Logwin, care pentru mult timp a avut activitatea ancorata in Europa Centrala si de Est, dar acum a accesat si alte piete in crestere din America Latina si Asia. Compania ofera servicii logistice si transport, avand mai mult de 250 de filiale in 37 de tari de pe toate continentele si peste 5.500 de angajati.
In Romania, in depozitul de la Cluj-Napoca sunt pregatiti pana la 1.500 de paleti pe luna, fiind etichetate 50.000 de articole vestimentare pentru C&A, unul dintre clientii companiei. Toate activitatile pentru C&A insumeaza aproximativ 2,5 milioane de piese pe an, ceea ce inseamna 5-10 camioane saptamanal. In tara, industria textila devine tot mai importanta, nu doar pentru „consum“ local, ci si pentru export, 10% din marfurile exportate in 2009 fiind reprezentate de textile, care reprezinta al treilea tip de marfa exportata, dupa masini si echipamente electrocasnice. Industria textila este un sector important din punct de vedere economic din tara noastra, cu aproximativ 9.200 de companii producatoare.

Potentialul economic al Romaniei, in contextul Europei de Est
Potentialul Romaniei, potrivit producatorilor, este imens, pentru ca, din punct de vedere economic, avem doar cateva orase dezvoltate – Bucuresti, Sibiu, Timisoara, Brasov, Cluj. Multe altele pot deveni importante centre comerciale sau de productie. Toate tarile est-europene au avut o crestere infranata si sunt, prin urmare, regiuni cu potential de dezvoltare, mai ales ca beneficiaza de programe de sprijin din partea UE, daca sunt indeplinite criteriile de eligibilitate. Programele de sprijin presupun infiintarea de noi companii si implicit locuri de munca, insa stabilirea acestora depinde de potentialul regiunii, de investitiile realizate si, nu in ultimul rand, de posibilitatea de scutire de la plata taxelor de catre autoritati, solutie aplicata de unele dintre statele emergente ca maniera de atragere a investitorilor.
Cota unica de impozitare din Slovacia si Bulgaria si contributiile la asigurarile sociale si introducerea monedei euro in Slovacia si Slovenia reprezinta un factor esential pentru activitatea unitatilor de productie stabilite in aceste regiuni.              
 In 2011-2012 economia va creste, sau cel putin asta spun specialistii in domeniu, iar unul dintre impulsuri este reprezentat de cresterea puterii de cumparare, si implicit a vanzarilor, dupa ce in 2009 comertul exterior pe anumite piete europene a fost deficitar. In trecut, Romania si Polonia au avut un consum foarte ridicat, insa a scazut proportional cu economia nationala. Pentru perioada 2013-2014, in Europa de Est sunt preconizate rate de crestere destul de mari.
Aderarea la UE a reprezentat o oportunitate pentru Romania. Imediat dupa aderare s-a instalat criza economica, insa a fost contrabalansata prin posibilitatea companiilor prezente la nivel local de a accesa fonduri structurale si de coeziune, dar si fortarea de adaptare continua la cerintele europene. Colaborarea cu fondurile de investitii reprezinta un potential de dezvoltare pentru diferite industrii, constructii, dar si atragerea investitiilor straine in vederea dezvoltarii de sisteme pentru productia energiei recuperabile. Pe de alta parte, intrarea pe piata a unor companii noi vine cu anumite riscuri, cum ar fi lipsa de experienta pe piata, neintelegerea mediului de afaceri romanesc, caracteristicile, regulamentele si practicile locale. Aceste riscuri pot fi diminuate prin numirea la nivel de conducere a unui manager „educat“ in mediul local de business, joint-venture-uri cu companii care beneficiaza deja de know-how sau chiar cumpararea unei companii locale. La acestea se adauga politica fiscala si ultimele modificari legislative intervenite in domeniu, plus cresterea TVA. Romania are o baza legala de 16% pentru colectarea impozitelor, una dintre cele mai mici. In mod normal, acest sistem, care se bazeaza pe principiul neutralitatii si este menit sa stimuleze castigurile suplimentare, ar trebui sa incurajeze munca, sa scada si sa simplifice fiscalitatea, sa scoata la suprafata macar o parte din munca la negru si sa creasca incasarile la bugetul statului.

Unii vin, altii pleaca
In Slovenia, Cehia si Ungaria, reteaua rutiera este bine dezvoltata, iar Polonia a facut progrese extraordinare din acest punct de vedere, in timp ce Romania si Bulgaria au in plan mai multe proiecte majore, care au ca punct de definitivare 2013. O retea rutiera bine pusa la punct nu determina doar aparitia la nivel local a unor noi companii, ci si asternerea pe hartie a unor planuri de dezvoltare a celor deja prezente. Polonia, Romania si Ucraina prezinta cel putin 2-4 locatii strategice pentru centre logistice. Un exemplu in acest sens este reprezentat de Macromex, care pentru cel mai nou depozit frigorific pe care il va opera s-a orientat catre Cluj-Napoca, o zona cu potential, nu doar prin pozitia strategica din centrul tarii, dar si a viitoarei autostrazi A3, ce urmeaza sa lege capitala de vestul Europei. Clujul si zonele adiacente au un potential pe care l-au observat deja companii ca Nokia, Emerson, Heco Schrauben etc.
Insa nu doar zona vestica prezinta interes, P&G stabilindu-si la Urlati un punct de productie, rezultatul unei investitii de 100 de milioane de dolari. Fabrica are 150 de angajati, iar 95% din productia de sampoane si balsamuri pentru par din gamele Pantene, Head&Shoulders si Wash&Go merg la export, principalele piete fiind Rusia si Turcia.
Romania, din punct de vedere logistic, prezinta beneficii si dintr-o perspectiva regionala. Datorita accesului la portul Constanta, prin bazinul Marii Negre, se realizeaza legatura si cu alte state (Ucraina, Turcia, Rusia), creand o apropiere geografica de dealerii si consumatorii din aceste state. Avantajele pietei, pe langa pozitia strategica, constau si in costurile salariale reduse, dar si in populatia de 22 de milioane de potentiali consumatori. De la aceste puncte a pornit si productia Fuchs Romania, in urma unei investitii de 12 milioane de euro, generand si 250 de locuri de munca, pe langa toate celelalte servicii pe care le implica un punct de productie. Cu 3.000 de angajati si 13 locatii la nivel mondial, Fuchs are ca obiect de activitate productia de amestecuri de plante pentru consum industrial si vanzare cu amanuntul.
Piata locala este familiarizata atat cu infiintarea unor linii de productie la noi in tara, cat si cu plecarea unor companii care s-au reorientat catre state ce ofera mai multe facilitati producatorilor. In ultimii cinci ani, 25 de companii din industria alimentara si a bauturilor au decis sa inchida anumite fabrici din Romania. In cazul unora dintre ele productia a fost preluata tot de un punct de productie aflat pe teritoriul Romaniei, cum este cazul Orkla Foods Romania, care dupa inchiderea fabricii de la Craiova a ramas cu punctul de productie de la Bucuresti, insa avem si cazuri ca Nestlé si Kraft Foods, care au preferat sa treaca Dunarea, in Bulgaria.