conferința Tranzit Iași Archives

Traficul de camioane pe frontiera de nord-est a României a crescut în ultimii doi ani cu 60-70%, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina, a declarat Marius Costache, șeful Direcției Regionale Vamale Iași, în cadrul conferinței Tranzit de la Iași, din 6 iunie.

Vârful este la punctul de trecere al frontierei (PTF) de la Albița, pe unde trec în medie 750 de camioane într-un interval de 24 de ore, urmat de PTF Siret, cu 600 de camioane, Sculeni și Vicovu de Sus, ultimul preluând tranzitul de camioane goale din Ucraina (degrevând Vama Siret).

Personalul vamal a crescut (cu 40% pe frontiera cu Republica Moldova și cu 60% pe cea cu Ucraina). De asemenea, cele trei țări au căutat soluții pentru a gestiona cât mai bine situația, motiv pentru care s-au și redeschis punctele de la Vicovu de Sus și Racovăț cu Ucraina, respectiv de la Bumbăta, cu Repubica Moldova, pentru traficul de călători.

Autoritatea Vamală Română este în curs de achiziționare a mai multor echipamente moderne de control care să eficientizeze procedurile. Au fost instalate deja scannere performante pentru mijloace de transport la Giurgiulești și la Albița, iar altele urmează să sosească, pentru un control mult mai rapid al vehiculelor. Vor fi în total 26 de scannere, din care nouă vor fi instalate în 2024 (trei fiind deja operaționale).

Controlul respectării limitelor de greutate și de dimensiuni pentru vehiculele comerciale se va digitaliza, a anunțat Nicolae Popovici, reprezentantul Companiei Naționale a Administrării Infrastructurii Rutiere (CNAIR) astfel încât să nu mai existe loc de interpretare și de negociere. Sunt deja proiecte pilot implementate, dar acest lucru nu se va putea face într-o primă fază decât probabil pe frontierele cu celelalte state UE, nu și cu țările extra-comunitare. O altă veste bună este aceea că există mai multă înțelegere în privința sanționării expirării rovinietei atunci când vehiculele au fost blocate în coloană la frontieră.

Silvia Pleșca, reprezentanta Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Iași din cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, a anunțat faptul că sunt în derulare mai multe proiecte de investiții finanțate cu bani europeni pentru frontierele externe ale Uniunii Europene. De altfel, în perioada de finanțare 2014-2020 s-a derulat un proiect comun implementat de Autoritatea Vamală din România și de Serviciul Vamal din Republica Moldova prin care s-au reabilitat cele mai importante PTF dintre cele două țări, beneficiile vizibile fiind în special pe partea moldovenească. Totodată s-au făcut investiții în cele trei puncte principale – Albița-Leușeni, Galați-Giurgiulești și Sculeni-Sculeni – în cazul ultimului fiind alocată și cea mai mare parte a investiției. Drumurile de acces în vămi/pistele au reprezentat o prioritate, împreună cu clădirile administrative și cabinele de control. Iar o atenție deosebită a fost acordată modernizării echipamentelor, menite să ușureze munca personalului de control.

Pandemia și războiul din Ucraina au amplificat necesitatea urgentării investițiilor, în paralel cu creșterea traficului.

Cea mai mare problemă cu care se confruntă atât cărăușii moldoveni, dar și cei români care trec Prutul este timpul de așteptare la frontiera cu România, care a ajuns anul trecut la nouă-zece zile, a precizat Iulian Postică, reprezentantul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto din Moldova (AITA), în cadrul conferinței Tranzit de la Iași. Între Republica Moldova și România sunt în total nouă puncte de trecere a frontierei (PTF), dintre care doar șapte sunt deschise transportului rutier și doar cinci primesc și camioane. Cel mai solicitat PTF este Leușeni-Albița I, traficul de camioane în 2023 fiind de 323.582 de vehicule, în creștere cu 65% comparativ cu 2021.

Lipsa infrastructurii rutiere eficiente (fără autostrăzi și drumuri cu doar două benzi de circulație) reprezintă principala cauză a aglomerației din frontieră, la care se adaugă lipsa locurilor de parcare pentru camioane în special în Moldova (în fața PTF-urilor sau pe drumurile principale), precum și coordonarea ineficientă și lipsa de sincronizare între procedurile vamale.

În vederea fluidizării traficului, soluțiile de infrstructură pe termen lung privesc construcția autostrăzii A7 pe partea românească, care va face legătura între Iași-Ungheni cu Târgu Mureș, plus construcția a cinci poduri noi (la Ungheni, Leca-Fălciu, Bărboiești-Rediul de Jos, Costești-Stânca și Leova-Bumbăta) și reconstruirea altor trei, pentru care s-au semnat acordurile interguvernamentale necesare și s-au efectuat studiile de fezabilitate (Leușeni-Albița, Cahul-Oancea și Sculeni-Sculeni). Tot în vederea reducerii aglomerației, în iunie-iulie 2024 va fi demarat un proiect pilot la Costești-Stânca de înființare a unui rând electronic pentru camioane, în vederea prioritizării transportului care beneficiază de pre-declarații electronice. Ar fi nevoie însă și de creșterea personalului vamal și de sincronizare a procedurilor de control, pentru ca operațiunile să se deruleze mai rapid. În paralel, asociațiile patronale din România au sugerat Ministerului Transportului să creeze o aplicație în care să poată fi văzută în timp real situația din toate punctele de trecere ale frontierei și să se poată face o estimare a timpului de așteptare în funcție de numărul de vehicule care au anunțat că se vor prezenta în fiecare PTF în parte, în baza numărului de înmatriculare înscris în aplicație, astfel încât șoferii să poată alege un PTF mai liber, acolo unde traseul le permite, a anunțat Augustin Hagiu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT).