Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Cele 4.398 de firme din România care au codurile CAEN 5210 (depozitări), 5221 (activități de servicii anexe transporturilor terestre) și 5229 (alte activități anexe transporturilor) au realizat în 2023, cu 53.682 de angajați (față de 48.835 de angajați, cât au avut cele 3.723 de firme din aceste domenii în 2022), o cifră totală de afaceri de 5,625 miliarde de euro (cu 455 de milioane de euro mai mult decât în 2022, când s-au înregistrat 5,170 de miliarde de euro) și un profit de 392 milioane de euro, față de 374,20 milioane de euro în anul anterior. Deci, creștere pe toate liniile.

În topul celor mai mari cifre de afaceri realizate de firme cu coduri CAEN 5210, 5221 și 5229 (firme de transport/expediții, operatori de logistică, agenți de shipping, platforme intermodale ș.a.) sunt în 2023, ca și în 2022, 2021, 2020 și 2019, și la foarte mare distanță de restul județelor, Bucureștiul (2,136 miliarde de euro) și Ilfovul (563,5 milioane de euro), care au în total 2,7 miliarde de euro (cu aproape 330 de milioane de euro mai puțin decât în 2022, când au totalizat o cifră de afaceri 3,03 miliarde de euro.

Următoarele trei județe își mențin pozițiile în clasament, astfel, Constanța este tot pe locul al doilea, cu 391,8 milioane de euro, față de 387,80 milioane de euro în 2022, urmat de județul Bihor, pe locul al treilea cu 383 milioane de euro, față de cele 382,90 milioane de euro în 2022.  „Plusul” mare apărut în dreptul judeţului Constanţa se datorează în continuare în mare parte depozitării de cereale, afacere care a adus câştiguri importante multor companii specializate în manipulare şi deţinătoare de silozuri de cereale. Iar acest lucru se întâmplă nu numai în Constanţa, ci şi în Galaţi (care a înregistrat o creștere semnificativă de 21,4 milioane de euro de la 78,7 milioane de euro în 2023 la 57,3 milioane de euro în 2022), dar și în alte multe judeţe din Moldova. Timișul este în continuare pe locul al patrulea cu 263,1 milioane de euro, deși are o scădere față de 2022 când avea 267,5 milioane de euro.

Județele de pe pozițiile cinci și șase s-au inversat, astfel, locul al cincilea este ocupat de Arad cu 192,7 milioane de euro (166,70 milioane de euro în 2022), care urcă o poziție în clasament, devansând Giurgiu care trece pe locul al șaselea cu 177,5 milioane de euro (o scădere importantă de 28,3 milioane de euro față de anul anterior). Această scădere se datorează faptului că multe firme mari din zona Giurgiului (multe dintre ele companii de logistică care deservesc Bucureștiul) au înregistrat pierderi mari în 2023.

Poziția a șaptea este ocupată de data aceasta de Argeș care a reușit să urce cu trei locuri în Top 10 județe după cifra de afaceri cu 143,6 milioane de euro față de cele 84,5 milioane de euro din 2022 când se clasa pe ultimul loc în top10, cedând ultima poziție Brașovului. Clujul revine în clasament pe poziția a opta, cu 127,9 milioane de euro, deși în 2022 ajunsese tocmai pe locul al 17-lea cu 55,4 milioane de euro. Iașiul se menține în continuare pe poziția a noua având o cifră de afaceri de 117,4 milioane de euro, deși a avut o creștere bună de 12,9 milioane de euro față de anul anterior (104,5 milioane de euro). Top 10 se încheie, astfel, cu Brașov care a coborât cu 3 locuri acumulând o cifră de afaceri de 99,4 milioane de euro (o scădere drastică de 51,8 milioane de euro de la 151,20 milioane de euro în 2022, când ocupa poziția a șaptea).

Astfel, în 2023 din Top 10 județe după cifra de afaceri iese Neamț care se clasează pe poziția 11 cu 96,2 milioane de euro pentru a face loc Clujului.

Pe ultimele 10 poziții în topul după cifra totală de afaceri din expediții, logistică și depozitare se află Covasna (14,43 milioane de euro, față de 13,72 în 2022), Buzău (12,61 milioane de euro), Vaslui (12,55/10,95 milioane de euro), Ialomița (11,61/3,98 milioane de euro), Bistrița-Năsăud (10,4/53,4 milioane de euro), Vrancea (8,09/11,58 milioane de euro), Gorj (7,9/24,19 milioane de euro), Mehedinți (cu 6,7/46,14 milioane de euro), Olt (4,95/5,96 milioane de euro) și Brăila (4,94/10,39 milioane de euro). Județele care s-au salvat din Topul „codașelor” și care au înregistrat creșteri masive de până la 40 de milioane de euro sunt Vâlcea (45,81/4,67 milioane de euro), Călărași (40,25/13,51 milioane de euro), Alba (31,9/10,90 milioane de euro), Sălaj (20,26/6,78 milioane de euro) și Tulcea (19/5,40 milioane de euro). Dar în același timp, multe din județele care se clasează în 2023 printre ultimele poziții au avut scăderi enorme de până la 43 milioane de euro față de anul anterior.

La fel ca în 2022, transporturile rutiere de marfă (totalitatea firmelor care au cod CAEN 4941) se clasează pe locul al patrulea în România, cu o cifră totală de afaceri de 15,80 de miliarde de euro, cu aproape 100 de milioane de euro mai mult față de anul anterior.

Transporturile rutiere de mărfuri au fost devansate în 2023, ca și în 2022, de comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate (cod CAEN 4711) și industria construcțiilor de clădiri rezidențiale și nerezidențiale (cod CAEN 4120), și comerțul cu amănuntul al carburanților (cod CAEN 4730).

Primele șapte județe ca cifră de afaceri din transport sunt aceleași ca în 2022

Pe primele cinci locuri din clasamentul județelor cu cele mai mari cifre de afaceri din transport sunt în 2023 aceleași din 2022. Astfel, Argeș se menține pe primul loc, cu aceeași cifră de afaceri de 1,50 de miliarde de euro. Pe locul al doilea urcă București, cu 1,20 de miliarde de euro, cu 100 de milioane de euro mai mult față de 2022 și cu 400 de milioane de euro mai mult față de 2021, când ocupa pozița a treia, cu 952,30 de milioane de euro. Următorul județ, Bihor, ocupă locul al treilea, atingând o cifră de 1,10 miliarde de euro, la fel ca în 2022, când era la egalitate cu Bucureștiul. Clujul rămâne pe poziția a patra cu un miliard de euro, în ușoară scădere față de anul anterior cu 100 de milioane de euro, dar în creștere față de 2021, când avea o cifră de afaceri de 983,50 de milioane de euro. Cauza principală a scăderii Clujului este diminuarea permanentă a flotelor mai multor firme multinaționale de transport stabilite acolo. Pe locul al cincilea, la fel ca în 2022, se află județul Arad, cu 978,70 de milioane de euro, față de 908,6 milioane de euro în 2022 și 740,10 în 2021. Toate județele fruntașe au înregistrat valori mai mari sau egale ca în anul anterior.

Ca și în 2022 și 2021, poziția a șasea este ocupată de Suceava, cu 805,30 de milioane de euro, în scădere cu 37,4 milioane de euro față de anul anterior (842,7 milioane de euro în 2022), dar în creștere față de 2021, când înregistra doar 680,70 de milioane de euro. Pe locul al șaptelea este Timiș cu 652,50 de milioane de euro, în scădere constantă față de 2022 și 2021 (700,20, respectiv 643,70 de milioane de euro). Pe poziția a opta și a noua avansează Constanța și Prahova, cu 628,60 de milioane de euro (față de 567,90 de milioane de euro în 2022), respectiv 575,10 milioane de euro (563 de milioane de euro în 2022), devansând Sibiul, care a ajuns pe locul al zecelea cu o cifră de afaceri de 574,70 de milioane de euro. Prahova se află în ascensiune față de anii trecuți, când în 2021 nici nu intra în Top 10 județe după cifra de afaceri, dar încă nu înregistrează rezultatele spectaculoase din 2020, când se afla pe locul al cincilea, cu 688,10 milioane de euro.

La polul opus, pe ultimele 10 locuri, se află Olt (137,6 milioane de euro, față de 133,4 în 2022), Brăila (131,5/159,7), Vaslui (123,4/101,4), Teleorman (112,5/102), Călărași (105,7/87,3), Vrancea (96,4/96,1), Ialomița (92,1/85), Tulcea (74,2/72,3), Caraș-Severin (70,6/72,3) și Botoșani (50,8/57,1). Și aceste județe au înregistrat cifre de afaceri mai mari decât în 2022, cu excepția Caraș-Severin și Botoșani. Brăila a revenit rândul județelor codașe, deși în 2022 reușise să iasă din acest clasament. În schimb, Harghita a avansat cu două poziții, ieșind din Top 10 al ultimelor județe din punct de vedere al cifrei de afaceri, cu 141,3 milioane de euro, față de 136,4 în 2022.