digitalizare ANAF Archives

Guvernul României a aprobat astăzi două memorandumuri propuse de Ministerul Finanțelor (MF), care deblochează finanțări substanțiale pentru proiecte de investiții majore de infrastructură și digitalizare.

Unul dintre memorandumuri vizează contractul de finanțare încheiat între România și Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare de 500 de milioane de euro, destinat cofinanțării proiectului Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești. Fondurile fac parte dintr-un pachet de împrumut total de un miliard de euro, deja aprobat de BEI în iulie a.c. Contractul – care urmează să fie semnat la începutul lunii octombrie a.c. (8-9 octombrie), cu ocazia vizitei vicepreședintelui BEI, Ioannis Tsakiris – se încadrează în pachetul privind contractarea de asistență financiară rambursabilă de la Banca Europeană de Investiții, în vederea acoperirii parțiale a finanțării naționale necesare implementării unor investiții cuprinse în Programul Transport 2021-2027 și Mecanismul pentru Interconectarea Europei, aprobat în ședința din 4 decembrie 2024 de către Guvernul României. Un al doilea contract de finanțare, pentru aceeași valoare, ar putea fi semnat în prima parte a anului viitor. Data limită de tragere a împrumutului este de trei ani de la semnare. Împrumutul se va trage în maximum zece tranșe, fiecare în valoare de minimum 50 de milioane de euro. Împrumutul va fi acordat pe o perioadă de până la 27 ani.

Cel de-al doilea memorandum se referă la derularea a 6 proiecte aflate în responsabilitatea MF, cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează digitalizarea ANAF și a Autorității Vamale, precum și implementarea unor reforme PNRR. Valoarea totală a finanțării pentru aceste proiecte se ridică la peste 370 de milioane de euro, cu perioada de implementare 2025-2026, la care se adaugă alte 100 de milioane euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare. De asemenea, a fost aprobată modificarea contractului pentru implementarea vămii electronice, prin suplimentarea fondurilor neutilizate. Documentul permite încheierea de noi contracte de achiziție publică pentru trei proiecte de reformă fiscală, cu o valoare de 43,34 milioane lei, și continuarea a două contracte de finanțare în valoare de 14,98 milioane lei, pentru care procedurile de achiziție sunt deja finalizate. În plus, a fost autorizată Banca de Investiții și Dezvoltare pentru a atribui contracte de achiziție pentru dezvoltarea de sisteme IT.
Ministerul Finanțelor își asumă îndeplinirea investițiilor aflate în responsabilitatea sa din cadrul Componentei 8 Reforma fiscală și reforma pensiilor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență până la termenul de 31 august 2026.

Astfel, MF nu doar că a securizat banii alocați investițiilor și reformelor pe care le are în implementare, ci reușește să mobilizeze o sumă importantă pentru dezvoltarea unor produse de sprijin pentru IMM-uri și lanțuri de aprovizionare locale, care să contribuie la creșterea competitivității și crearea de locuri de muncă în industriile conexe.

„Prin aprobarea acestor memorandumuri, ne reconfirmăm angajamentul de a asigura resursele financiare necesare pentru a moderniza economia României. Sunt pași concreți pe care îi facem pentru a utiliza în mod responsabil fondurile de care dispunem și pe care le putem atrage. Cele două memorandumuri ale MF sunt doar o parte din cele 11 adoptate azi în ședința Guvernului. Ministerul de Finanțe a participat la acest proces important referitor la redimensionarea realistă a bugetelor alocate investițiilor din cadrul PNRR, obiectivul principal fiind asigurarea finanțării cu prioritate a proiectelor necesare pentru îndeplinirea țintelor până în august 2026. Coordonarea procesului la nivel guvernamental pentru asigurarea spațiului fiscal necesar implementării PNRR este esențială pentru a asigura atragere tuturor resurselor din granturile și împrumuturile avantajoase, puse la dispoziția României, care să susțină direcția de creștere economică, într-un context de ajustare fiscal-bugetară. Continuăm proiectele de importanță strategică, care aduc valoare adăugată în economie și consolidăm finanțele publice pe termen lung, pentru a susține dezvoltarea României”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor.

Gradul de colectare al TVA în 2019 a crescut la nivelul Uniunii Europene (UE), iar statele membre au pierdut cu aproximativ 7 miliarde de euro mai puțin față de anul precedent, se arată în ultimul raport publicat de Comisia Europeană săptămâna trecută. Cu toate acestea, valoarea absolută a sumei pe care administrațiile fiscale nu reușesc să o încaseze din TVA este încă uriaşă, respectiv 134 de miliarde de euro, informează compania de consultanţă financiară Mazars România.

Comisia Europeană a evidențiat impactul negativ generat de pierderile din veniturile din TVA, care s-au ridicat la 4.000 de euro pe secundă în cursul lui 2019. Aceste sume pe care statele membre nu reușesc să le încaseze ar fi putut fi folosite pentru construirea a 250 de spitale sau a 2.500 km de autostrăzi. Previziunile pentru următorii ani nu sunt foarte optimiste, estimările fiind că statele membre UE vor reuși să elimine deficitul de colectare a TVA în aproximativ 13 ani.

„Acestea sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naționale și înseamnă că cetățenii de rând și întreprinderile trebuie să compenseze deficitul prin alte impozite pentru a plăti pentru servicii publice vitale. Trebuie să depunem eforturi comune pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracțiune gravă care afectează buzunarele consumatorilor, ne subminează sistemele de protecție socială și epuizează trezoreriile guvernamentale.”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Cele mai mari progrese în lupta cu deficitul de încasare a TVA au fost făcute de Croația (1%), Suedia (1,4%) și Cipru (2,7%). La polul opus, se află România (34,9%), Grecia (25,8%) și Malta (23,5%) care înregistrează cele mai mari dificultăți în colectarea TVA.

Astfel, constatăm că România este în urmă atunci când vorbim de colectarea TVA și în 2019, când bugetul de stat a pierdut aproape 7.4 milioane de euro, adică aproape o treime din valoarea totală a TVA pe care statul român ar fi trebuit să o colecteze și cu 2,3% mai mult față de 2018, explică Mazars. S-a dovedit că măsurile adoptate de autoritățile române în ultimii ani, precum reducerea cotei de TVA pentru mai multe tipuri de servicii în domeniul HORECA (în cursul lui 2018) sau introducerea sistemului de plată defalcată a TVA, nu a avut efectele scontate. Amânarea implementării unor măsuri din sfera digitalizării administrației fiscale contribuie inevitabil la întârzierea progreselor în lupta cu deficitul de TVA.

„Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), care a fost aprobat de consiliul UE și care conține un program de reforme fiscale ce urmează să fie implementate până în 2026 include, printre obiectivele principale, și reducerea deficitului de colectare a TVA cu 5%. Autoritățile au în plan creșterea capacității Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin îmbunătățirea capacității de valorificare a datelor/ informațiilor, furnizarea de noi servicii digitale către contribuabili și transformarea digitală a finanțelor publice. Pe de altă parte, având în vedere rezultatele slabe înregistrate de România an de an, precum și întârzierile inerente care apar în implementarea oricărei noi măsuri, poate că ar fi bine ca termenele propuse pentru realizarea unor astfel de inițiative să fie mai strânse, și nu sub forma unui plan întins pe 5 ani”, a menționat Bianca Vlad, Tax Partner, Mazars România.

Așa cum ne demonstrează an de an experiența altor state membre care reușesc să diminueze considerabil deficitul de încasare a TVA, digitalizarea extensivă a administrației fiscale atât în ceea ce privește raportarea, cât și cu privire la modalitățile de control fiscal este una dintre cele mai bune practici, cu efecte certe. Autoritățile din România încep să înțeleagă această nevoie stringentă, dacă urmărim ultimele măsuri adoptate: implementarea SAF-T (Fișierul Standard de Audit pentru Taxe), care devine obligatoriu din 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili, și introducerea sistemului de facturare electronică RO e-factura (pentru moment operațional între companii și autoritățile publice, dar care cel mai probabil va deveni instrumentul exclusiv de facturare începând cu 2023, conform declarațiilor Ministerului de Finanțe). „Cu toate acestea, efectele celor două măsuri se vor observa în anii următori – estimăm că impactul SAF-T va putea fi analizat pe deplin abia începând cu 2025, când raportarea va deveni obligatorie pentru toate categoriile de contribuabili. Prima faza a implementării nu va avea un impact semnificativ asupra gradului de colectare a TVA, întrucât este cert că evaziunea fiscală în materia TVA se regăsește preponderent în rândul contribuabililor mici și nu a celor mari. În ceea ce privește facturarea electronică, rezultatele vor depinde de data la care măsura va fi implementată cu caracter obligatoriu”, a menționat Alexandru Stanciu, Senior Tax Manager, Mazars România.

În martie 2021, conectarea caselor de marcat electronice la ANAF a devenit operațională, ceea ce va permite autorităților fiscale să aibă un control mai mare asupra tranzacțiilor desfășurate de comercianți, întrucât vor avea acces în timp real la acestea.

Totodată, pentru a îmbunătăți colectarea TVA, autoritățile fiscale române trebuie să adopte măsuri ferme cu o implementare rapidă pentru toate categoriile de contribuabili. Adoptarea raportării SAF-T și a facturării electronice reprezintă măsuri utile care pot îmbunătăți considerabil gradul de colectare a TVA la bugetul de stat, însă implementarea lentă a acestora, în funcție de diferitele categorii de contribuabili poate, încetini îndeplinirea obiectivului scontat.

„Aceste măsuri trebuie dublate de actualizarea modului în care funcționează controalele fiscale. Misiunea ANAF în următorii ani va fi să regândească acțiunile de control, astfel încât să valorifice cât mai eficient informațiile transmise de contribuabili (prin intermediul SAF-T sau a datelor transmise de casele de marcat electronice). De asemenea, autoritățile fiscale vor trebui să-și concentreze resursele în domeniile de activitate care sunt cele mai expuse riscului de evaziune fiscală”, a menționat Miruna Cîrstea, Tax Assistant Manager, Mazars România.

Specialiștii Mazars vor urmări în continuare demersurile autorităților în vederea digitalizării ANAF, precum și efectele pe care acestea le vor avea asupra veniturilor bugetului de stat. În același timp, mediul de afaceri trebuie să aibă în vedere că unele măsuri ar putea să genereze costuri suplimentare pe termen scurt la nivelul companiilor, în special cu adaptarea sistemelor informatice.