Dragoș Anastasiu Archives

Mediul de afaceri româno-german susține și încurajează proiectul de lege care conține ajustări și modificări în programul „Kurzarbeit”, venit acum și în sprijinul companiilor din România. În Germania, acest instrument a fost de mare ajutor. Chiar dacă mai sunt lucruri de îmbunătățit, modificările actuale sunt un pas în direcția bună. „Posibilitatea de a reduce cu până la 80% timpul de muncă al salariaților este îmbucurătoare, dar și faptul că modificările aduse legii se pliază pe nevoile companiilor”, consideră Dragoș Anastasiu, Președinte AHK România.

Încă de la debutul pandemiei, AHK România a subliniat în mai multe rânduri importanța și necesitatea introducerii Kurzarbeit, bazându-se pe experiența altor state, în special a Germaniei, stat în care acest instrument funcționează cu succes de mai bine de un secol. „Pandemia încă nu s-a încheiat, iar urmările ei vor produce efecte și pe viitor. De aceea, este important faptul că legislația privind Kurzarbeit a fost ajustată și aplicarea ei prelungită”, comentează Sebastian Metz, Director general AHK România.

Ar fi important ca această lege să poată fi aplicată și pe viitor, chiar și fără legătură cu actuala pandemie, să devină perenă și să găsim împreună, prin dialog deschis între mediul de afaceri și Guvern, soluții de îmbunătățire, mai precizează comunicatul AHK.

Transportul este unul dintre domeniile aflate azi sub marea presiune a decarbonizării, dar și a contextului pandemic. Există voci care și-ar dori să transfere atât mărfurile din transportul aerian, cât și pe cele din transportul rutier, pe calea ferată, însă infrastructura feroviară nu e la nivelul operațional dorit. Numai pentru lanțurile de aprovizionare din retail, în România circulă câteva mii de camioane care nu au posibilitatea de a accesa stații intermodale în infrastructura existentă, ca să treacă marfa la nivel local pe calea ferată de pe camion sau invers. „Există un plan european TNT-T cu accent pe intermodal, care include și România, pentru dezvoltarea rețelelor de transport europene prevăzute cu noduri intermodale. Însă el trebuie inclus și la nivel național între planurile de investiții. De exemplu, calea ferată din România a avut peste un miliard de euro fonduri alocate în perioada 2014-2020, dar din păcate cele două mari proiecte de 600 de milioane de euro, respectiv 400 de milioane de euro, au fost pregătite cu întârzieri foarte mari. Apoi a venit pandemia, iar tot ce nu s-a cheltuit s-a relocat“, a explicat Marian-Jean Marinescu, eurodeputat PNL, în cadrul întâlnirii membrilor AHK. Acesta consideră că, în noul context pandemic, transportul rutier ar trebui facilitat prin respectarea Culoarelor Verzi. „Acestea și-au dovedit eficiența anul trecut, deci ar trebui respectate și anul acesta. Practic, fluidizarea transportului e la mâna statelor membre care ar trebui să adopte măsuri echilibrate. Nu cred că trebuie să existe neapărat reguli mai relaxate în transportul ruier, ci reguli care să permită efectuarea lui în orice fel de condiții.“

Pe de altă parte, Dragoș Anastasiu, Președintele AHK, este de părere că România e prea blocată în zona infrastructurii mari. „Prea mulți consideră că nu se poate trăi fără autostrăzi. Ar fi bine să le avem, dar să nu uităm de infrastructura digitală care există în momentul de față și care ne oferă multe posibilități. De asemenea, să nu neglijăm nici infrastructura mică, pentru că ea ne poate duce în turism la dublarea ponderii din PIB, cu o valoare adăugată mare. În plus, este important să se investească și în infrastructura umană“, a spus acesta.