Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

În ultimii doi ani, costul cu ocuparea spațiilor de birouri din București a urcat cu aproximativ 10%, ca urmare a creșterii costurilor operaționale și a indexării chiriilor cu indicele inflației. Printre factorii care au contribuit la această creștere se numără majorarea salariului minim pe economie și revenirea în număr mai mare a angajaților la birou. Conform analizei realizate de Cushman & Wakefield Echinox, pe baza proiectelor administrate, aceste elemente au pus presiune asupra costurilor operaționale ale clădirilor de birouri. Costurile operaționale reprezintă atât cheltuielile suportate de chiriași, cât și chiria pe care aceștia o plătesc pentru spațiul ocupat.

„Costurile de operare ale unei clădiri sunt în continuare preocuparea principală a managerilor de proprietăți, iar menținerea acestora la un nivel competitiv care să răspundă cât mai bine nevoilor chiriașilor, să asigure standardul de calitate, iar în același timp să se încadreze în proiecțiile financiare ale proprietarilor clădirilor reprezintă o provocare pentru echipele de administrare ale acestor proiecte. Din acest motiv este foarte importantă o abordare proactivă a property managerilor, aspect care va face diferența în ceea ce privește performanța și atractivitatea clădirilor. Nivelul costurilor de operare precum și calitatea serviciilor oferite sunt aspecte importante pe care chiriașii le iau în calcul atunci când decid să închirieze un spațiu, dar și în momentul în care ajung la finalul perioadei contractuale și analizează dacă vor rămâne în clădirea respectivă sau dacă se vor reloca în alt imobil.”,

a precizat Mihaela Petruescu, Partner Asset Services Cushman & Wakefield Echinox.

De asemenea, costurile operaționale ale unei clădiri de birouri includ taxe pe proprietate, mentenanță tehnică, asigurare, servicii de curățenie, securitate fizică, internet și property management. Taxele pe proprietate reprezintă cea mai mare pondere în costurile de operare ale proiectelor imobiliare, ajungând până la 50% din totalul acestora. Creșterea costurilor operaționale a clădirilor, care au ajuns la peste 50%, iar în unele cazuri chiar și la 75%, comparativ cu 15-20% în 2022, a dus și la mărirea tarifelor pentru deșeuri, datorită creșterii gradului de utilizare a clădirilor.

„În vederea eficientizării costurilor și a susținerii obiectivelor ESG ale chiriașilor, echipa de property management a Cushman & Wakefield Echinox a implementat o serie de măsuri în clădirile pe care le administrează. Vorbim aici de monitorizarea și controlul consumurilor de utilități, de adoptarea măsurilor pentru colectarea eficientă a deșeurilor și evaluarea constantă a activității furnizorilor. Pe lângă acestea, există și metode foarte simple, cum ar fi urmărirea prognozei meteo și a calendarului sărbătorilor legale și monitorizarea prezenței la birou. De exemplu, sărbătorile legate reprezintă în total aproximativ o lună dintr-un an, deci poți să optimizezi costurile în această perioadă.”,

a declarat Alina Dima, Director Asset Services Department Cushman & Wakefield Echinox.

Prin monitorizarea atentă a planului de mentenanță preventivă, se pot optimiza costurile și evita cheltuieli mari pe termen lung legate de reparații, înlocuirea echipamentelor și riscul disfuncționalităților pentru chiriași. Echipa de Asset Services a Cushman & Wakefield Echinox gestionează 14 proiecte imobiliare cu o suprafață de peste 450.000 mp și o valoare de piață de aproape 500 de milioane de euro la nivel național. Aceste proiecte găzduiesc 150 de chiriași din diverse domenii și cuprind clădiri emblematice din București, precum Expo Business Park, Floreasca Park, Țiriac Tower, cu un buget de cheltuieli operaționale de peste 9,5 milioane de euro.

Revizuirea Pactului European de Stabilitate și Creștere permite statelor membre să funcționeze cu deficit bugetar și datorie publică peste limitele maxime admise timp de până la șapte ani, cu condiția să facă investiții în domenii cheie ale economiei europene, conform materialului de opinie realizat de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România. Această flexibilitate poate reprezenta o oportunitate pentru România de a asigura predictibilitatea fiscală necesară pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

În acest context, planul de reducere a deficitului bugetar, pe care România trebuie să-l transmită Comisiei Europene în cadrul procedurii de deficit excesiv, trebuie să se concentreze pe orientarea economiei spre un model de creștere durabilă bazat pe investiții. Scopul este creșterea veniturilor la bugetul de stat prin intensificarea activității economice și implementarea unui control mai strict asupra cheltuielilor publice, asigurând astfel o gestionare echilibrată și eficientă a resurselor financiare ale statului.

Tensiunile din piața de energie, inflația și războiul din Ucraina au deteriorat situația bugetară în mai multe economii europene, declanșând procedura de deficit excesiv în țări, precum Italia, Franța, Belgia, Ungaria, Polonia, Malta și Slovacia. Creșterea necesarului de investiții în protecția mediului, digitalizare și apărare a dus la relaxarea regulilor fiscale europene începând din aprilie, păstrând limitele de deficit (3% din PIB) și datorie publică (60% din PIB), dar oferind mai multă flexibilitate statelor membre pentru ajustarea dezechilibrelor.

Astfel, pentru a beneficia de această derogare, statele membre trebuie să elaboreze un plan coerent de revenire a deficitului bugetar și datoriei publice sub limitele maxime admise într-o perioadă de patru ani, prelungibilă la șapte ani în cazul în care se angajează la reforme și investiții în domenii prioritare.

Pentru România, care a încheiat 2023 cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB și a depășit 4% din PIB în primele șapte luni din 2024 (față de ținta de 5% pentru întregul an), noile reguli fiscale europene ar oferi o oportunitate importantă. Acestea permit o ajustare bugetară graduală, mai adaptată nevoilor societății, oferind României șansa de a-și corecta treptat dezechilibrele. Succesul acestei ajustări depinde de elaborarea unui plan de către autorități, cu obiective intermediare ferme, care să fie riguros respectate.

Semnale adverse din economie

Pentru ca planul de ajustare bugetară al României să funcționeze, acesta trebuie să reflecte evoluțiile economiei reale și să includă măsuri pentru reglarea dezechilibrelor. Analiza indicatorilor macroeconomici arată o încetinire a activității economice și o persistență a modelului de creștere bazat pe consum din import, considerat nesustenabil pe termen mediu și lung. Conform celui mai recent raport asupra inflației, realizat de Banca Națională a României (BNR), la începutul anului 2024, activitatea economică s-a temperat semnificativ, cu o creștere anuală a PIB-ului de doar 0,5% în primul trimestru, față de 3% în ultimul trimestru din 2023, scăderea fiind cauzată în principal de o reducere amplă a investițiilor. În contrast, consumul populației a continuat să crească. BNR subliniază și creșterea deficitului contului curent cu peste 30% în primele cinci luni din 2024, pe fondul scăderii exporturilor și creșterii importurilor, impulsionate de cererea internă ridicată.

BNR a redus din nou dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, ajungând la 6,5%, pentru a stimula activitatea economică și producția internă, cu scopul de a impulsiona exporturile și de a reduce importurile prin creșterea ofertei interne. Totuși, pentru dinamizarea activității economice, pe lângă finanțarea la costuri mai scăzute, sunt necesare și alte condiții favorizante, precum disponibilitatea capitalului pentru investiții în unități de producție existente sau proiecte greenfield, stabilitatea geo-politică, și un mediu fiscal competitiv și predictibil.

România oferă facilități fiscale și scheme de finanțare care reprezintă avantaje competitive față de alte țări UE. Analiza Deloitte prezentată investitorilor americani în cadrul unui eveniment organizat de AmCham la Washington, subliniază impozitul pe profit de 16%, impozitul pe venit de 10% și TVA de 19%, aplicabile atât companiilor românești, cât și celor cu capital străin. În plus, companiile beneficiază de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, reduceri de până la 15% din impozitul pe profit pentru majorarea capitalului social și deduceri de 150% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Pe lângă facilitățile fiscale, companiile pot accesa scheme de finanțare din fonduri europene și ajutoare de stat pentru dezvoltarea proiectelor în sectoare strategice, așa cum energie, mediu, agricultură și dezvoltare regională.

Activitatea economică a României este influențată de contextul regional și european, în special de războiul din Ucraina și de ritmul lent de revenire a economiilor europene, determinând companiile să fie prudente în planificarea proiectelor viitoare. Planul de reducere a deficitului bugetar pe care România îl va trimite Comisiei Europene trebuie să stimuleze activitatea economică și să fie adecvat întregii societăți. Reformele necesare sunt deja conturate în Planul Național de Redresare și Reziliență și sunt folosite ca referință în negocierile de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Menținerea acestor repere va asigura stabilitatea finanțelor publice, un mediu fiscal predictibil și respectarea angajamentelor față de instituțiile europene.