economie Archives - Traficmedia

Principalii investitori și dezvoltatori imobiliari din România anticipează o creștere a chiriilor în 2026, în special pe segmentul de birouri, precum și o consolidare a cererii pentru spații imobiliare noi. Concluziile provin din a patra ediție a Real Estate Investors Sentiment Barometer, realizată de Cushman & Wakefield Echinox, pe baza interviurilor cu manageri ai unor companii care dețin în România un portofoliu de peste 15 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 50% din activele imobiliare locale moderne.

Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox: „Per ansamblu, investitorii anticipează o perioadă de stabilizare a pieței, fără creșteri bruște ale chiriilor, ale cererii și ale valoriilor portofoliilor, aspect ce întărește ideea că România ramâne o piață atractivă, cu condiții favorabile creșterii și investițiilor pe toate segmentele imobiliare, chiar dacă anumite provocări persistă.”

Cei mai mulți respondenți previzionează o evoluție pozitivă a chiriilor pentru birouri în următoarele 12 luni, 56% mizând pe creșteri, 39% pe stabilitate și doar 5% pe scăderi, ceea ce indică un optimism constant pe termen lung. În schimb, în sectorul industrial și logistic, așteptările s-au temperat față de anii anteriori: peste jumătate dintre respondenți prevăd stabilizarea chiriilor în 2026, semn al unei consolidări și o posibilă încetinire a ritmului de creștere.

Investitorii au o perspectivă prudent optimistă asupra chiriilor din retail, majoritatea anticipând stabilitate (49%) sau creșteri (41%), semn al unei normalizări post-pandemice susținute de cerere constantă. Principalii factori care influențează costurile de ocupare sunt modificările fiscale, urmate de riscurile geopolitice, incertitudinile macroeconomice (18% fiecare), inflație (17%) și dobânzi (13%), iar în privința cererii de noi spații, piața rămâne moderat optimistă.

În ceea ce privește cererea de noi spații, investitorii sunt moderat optimiști: segmentul de birouri se află în consolidare, cu cerere stabilă și adaptare la noile modele de lucru, cel industrial și logistic este matur și echilibrat, în timp ce retailul menține un optimism moderat. În atragerea de capital nou, interesul rămâne preponderent optimist, investitorii orientându-se tot mai mult și către segmente sau zone mai puțin explorate.

Activele industriale și logistice au cel mai mare potențial investițional, urmate de segmentele alternative aflate în creștere, precum hotelurile și rezidențialul pentru închiriere – PRS ori cămine studențești – PBSA, iar birourile își revin treptat, în timp ce retailul rămâne stabil. 72% dintre investitori consideră Bucureștiul principala destinație pentru investiții noi. Orașele secundare rămân foarte atractive, fiind preferate de 68% dintre respondenți. În același timp, 34% dintre investitori își îndreaptă atenția către orașele terțiare, cu mai puțin de 200.000 de locuitori.

Majoritatea investitorilor intenționează să își extindă sau să își mențină portofoliile în 2026, în ciuda unei prudențe mai ridicate față de anii anteriori. Băncile sunt principala sursă de finanțare pentru investiții (34%), alături de împrumuturile de la acționari și fondurile proprii (21%).

În 2025, investitorii percep mediul de business din România ca fiind în mare parte relativ constante: birocrația (58%) și calitatea infrastructurii de transport (42%) rămân principalele provocări, în timp ce infrastructura IT este evaluată pozitiv de 80% dintre respondenți. Totuși, scăderea încrederii în fiscalitate, piața muncii și stabilitatea economică indică o prudență mai mare comparativ cu anul precedent.

Sentimentul investitorilor față de economia României a manifestat un optimism moderat în 2025: majoritatea anticipând o creștere moderată a PIB-ului pe termen scurt, în timp ce 33% prevăd o scădere. În ciuda acestui context, investitorii mizează pe stabilizarea valorii portofoliilor în următoarele 12 luni.

Piața investițiilor imobiliare din România a avut o evoluție constantă în ultimul deceniu, cu tranzacții de peste 8 miliarde de euro din 2016 până în prezent. Perspectivele rămân pozitive, susținute de cererea stabilă a chiriașilor și de un volum semnificativ de noi spații de birouri, industriale și retail ce urmează să fie livrate în următorii doi ani.

În ciuda incertitudinii economice și a presiunilor asupra costurilor, companiile accelerează investițiile în transformarea digitală. Directorii financiari (CFOs) pun accent pe standardizarea proceselor, digitalizare și automatizare pentru a crește eficiența și consolida capacitatea de reacție a organizațiilor, potrivit studiului „CFO 2026” realizat de Horváth, compania internațională de consultanță în management, prezentă pe piața din România de 20 de ani.

„CFO Priorities in an Era of Economic Turbulence” arată că armonizarea și standardizarea proceselor financiare reprezintă principala prioritate pentru acest an, menționată de 87% dintre directorii financiari. Aceasta este esențială pentru creșterea eficienței, a controlului și pentru susținerea digitalizării, într-un context marcat de complexitate operațională și cerințe tot mai stricte de raportare.

Digitalizarea și automatizarea – acceleratori ai performanței

Studiul evidențiază că 63% dintre CFOs consideră digitalizarea și automatizarea drept principalul accelerator al eficienței funcției financiare. Transformarea digitală este prioritatea numărul unu în alocările bugetare (29%), înaintea transformării organizaționale (19%), tehnologia contribuind la reducerea activităților manuale, creșterea acurateței datelor și scurtarea ciclurilor de raportare. Totodată, CFOs pun un accent tot mai mare pe capabilități avansate de analiză, simulări de scenarii și raportare aproape în timp real pentru a susține decizii rapide într-un mediu economic imprevizibil.

Conform „CFO Study 2026”, principalele obstacole în calea transformării digitale este îngreunată de mentalitatea de tip „silo” (lipsa unei colaborări eficiente între departamente), managementul insuficient al schimbării și reticența față de investiții. Deficitul de talente determină directorii financiari să se concentreze pe dezvoltarea competențelor interne și pe colaborarea cu parteneri externi specializați.

„Departamentele financiare se află într-un moment de inflexiune. Presiunile legate de costuri și incertitudinea economică determină companiile să accelereze procesele de standardizare și digitalizare, nu să le amâne. CFO-ul joacă un rol tot mai important ca arhitect al transformării, având o contribuție esențială la creșterea eficienței și consolidarea rezilienței organizației.”, a clarificat Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.

Studiul Horváth, realizat pe baza răspunsurilor a peste 240 de directori financiari din 22 de țări, inclusiv România, oferă o perspectivă amplă asupra priorităților, provocărilor și direcțiilor strategice care vor defini funcția financiară în următorii ani.