În urma anunțului privind revizuirea regulamentului UE pentru intrarea și ieșirea din zona Schengen, șoferii de camioane din Muntenegru și Macedonia de Nord au încheiat vineri dimineață, 30 ianuarie, blocadele de la frontiera externă a UE, așa cum anunță diverse asociații profesionale ale transportatorilor, printre care AISÖ, din Austria, și MKFE, din Ungaria. Iar vineri după-amiază li s-au alăturat cei din Serbia. Despre protestele din Bosnia, pe de altă parte, nu avem informații dacă s-au încheiat și ele.

Reamintim că aceste blocate, coordonate de asociațiile expeditorilor și transportatorilor de marfă, au avut loc la 20 de puncte de trecere sârbo-macedonene, bosniace și muntenegrene, inclusiv pe benzi dedicate vehiculelor care fac transport de marfă, și au fost îndreptate împotriva sistemului digital de intrare-ieșire al UE pentru cetățenii din țări terțe (EES). Acesta a fost introdus treptat din octombrie și are scopul de a elimina utilizarea ștampilelor de pașaport și de a înregistra central datele de călătorie și informațiile biometrice pentru întreaga zonă Schengen – și, astfel, de a îmbunătăți, așa cum se promite, protecția frontierelor externe ale UE.

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei, recent au avut loc arestări ale șoferilor care se presupune că au încălcat regula conform căreia șederea în UE este limitată la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Această limitare nu este nouă, dar încă nu a fost implementată pentru șoferii de camioane. În plus, EES permite acum un control mai strict al cerințelor pentru cetățenii din afara UE. Țările afectate de această măsură au făcut mai multe apeluri astfel încât șoferii necomunitari care rămân în spațiul Schengen mai mult de 90 de zile să nu fie tratați ca imigranți ilegali, însă ele au fost respinse.

Comisia UE a declarat recent că va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a găsi soluții pragmatice care să permită șederi prelungite pentru categorii selectate de cetățeni din țări terțe, unde ar trebui să fie incluși și șoferii de camioane. Iar asociațiile transportatorilor și expeditorilor au salutat această măsură.


**Sursă foto: Tranzit AI

Principalele puncte de trecere a frontierei dintre Uniunea Europeană și Balcanii de Vest riscă să fie blocate începând cu 26 ianuarie, ca urmare a unui protest anunțat de transportatorii rutieri din Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Muntenegru. Acțiunea vizează aplicarea strictă a regulii Schengen privind șederea de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile pentru cetățenii din afara UE, corelată cu introducerea Entry/Exit System (EES).

Punctele de frontieră vizate sunt situate în special de-a lungul Coridorul X, axă strategică ce leagă Belgradul, Nișul și Skopje de piețele UE prin Croația, Bulgaria și Grecia.

Aplicare automată, fără marjă de ajustare

Regula de 90/180 de zile există de ani de zile, însă a fost aplicată neuniform. Odată cu implementarea EES, controlul devine automat și sistematic. Sistemul digital, operațional din 12 octombrie 2025 și aplicat integral din 10 aprilie 2026, înregistrează intrările și ieșirile la frontierele externe pe baza datelor biometrice, eliminând orice formă de flexibilitate administrativă.

Un element critic pentru transportatori este metoda de calcul: zilele sunt contabilizate calendaristic, nu pe ore, iar atât ziua intrării, cât și cea a ieșirii sunt considerate zile întregi. În practică, un șofer dintr-o țară terță dispune de aproximativ 15 zile pe lună în spațiul Schengen, care, ținând cont de interdicțiile de weekend și timpii de așteptare la frontieră, se reduc la 9–10 zile lucrătoare efective.

Impact direct asupra productivității

Această limitare reduce capacitatea de conducere la 7.000–8.000 km/lună, comparativ cu circa 15.000 km/lună în cazul șoferilor angajați de companii din UE. În același timp, costurile fixe – leasing, asigurări, mentenanță, infrastructură – rămân neschimbate, ceea ce face modelul economic dificil de susținut pentru operatorii din Balcanii de Vest.

La nivel operațional apar blocaje imediate în:

Asociațiile profesionale subliniază că șoferii vizați nu sunt turiști, ci lucrători care își desfășoară activitatea pe baza documentelor legale pentru vehicule, mărfuri și transport. Timpul petrecut în spațiul Schengen este dictat exclusiv de cerințele logistice, nu de opțiuni personale, motiv pentru care se solicită un statut distinct, similar celui al lucrătorilor transfrontalieri.

Riscuri pentru lanțurile de aprovizionare

Un eventual blocaj la frontieră ar avea efecte imediate asupra fluxurilor comerciale dintre UE și Balcanii de Vest. Comerțul total dintre cele două părți a atins 83,6 miliarde de euro în 2024, în creștere cu 28,6% față de 2021, iar aproximativ 60% din comerțul exterior al regiunii este orientat către UE. Se estimează că circa 370.000 de întreprinderi depind direct de continuitatea acestor fluxuri.

Regiunea este integrată profund în lanțurile valorice europene, în special în sectoarele:

Modelul „just-in-time”, dominant în multe dintre aceste industrii, este dificil de menținut în condițiile unor întârzieri sau întreruperi prelungite la frontieră.

Pe fondul unei penurii deja existente de șoferi, riscul de depășire a duratei legale de ședere determină mulți profesioniști să părăsească domeniul sau să se angajeze la companii din UE, unde restricțiile nu se aplică. Rezultatul este accentuarea deficitului de personal și creșterea numărului de vehicule neutilizate în flotele din Balcanii de Vest.

Poziții oficiale și lipsa unei soluții europene

Instituțiile europene au transmis că EES nu introduce reguli noi, ci doar aplică mai eficient legislația existentă, iar gestionarea frontierelor externe rămâne responsabilitatea statelor membre. Până în prezent, nu au fost anunțate modificări ale calendarului sau soluții dedicate transportului rutier internațional.

Guvernele din regiune susțin cererile transportatorilor și au avansat propuneri precum:

În lipsa unor negocieri structurate la nivel european, riscul unui blocaj major pe axele de transport dintre UE și Balcanii de Vest rămâne ridicat, cu efecte directe asupra comerțului, producției și stabilității lanțurilor logistice regionale.