eFTI Archives - Pagina 2 din 5

La sfârșitul lui 2025, în Spania a fost adoptată Legea privind Mobilitatea Durabilă, care se aplică transportului rutier intern din țară, dar și cabotajului.

Noile reglementări intră în vigoare pe 5 octombrie 2026, așa cum aflăm de la asociația poloneză de transport și logistică TLP, și se referă în special la digitalizarea obligatorie a documentelor de transport, prin obligația de a utiliza un document de control digital (Documento de Control Electrónico) – documentele tradiționale pe hârtie nu vor mai fi acceptate pentru transportul intern și cabotajul din Spania.

TLP crede că obligativitatea existenței unui document de control digital pentru cabotaj și blocarea folosirii documentelor tipărite ar putea ridica îndoieli cu privire la respectarea prevederilor Regulamentelor 1072/2009 și 2020/1056 (eFTI). Totuși, autoritățile de control din Spania vor aplica noile reglementări.

În această țară există deja, amintește TLP, reguli specifice privind prezentarea electronică a documentului de control în timpul controalelor rutiere (rezoluția DG Transport). În practică, firmele se bazează de obicei pe prezentarea documentului pe dispozitivul electronic și pe o procedură care să-i permită persoanei autorizate să obțină o copie, dacă este necesar, sau pe utilizarea unui cod QR/depozit securizat, astfel încât inspectorii să poată accesa documentul și să îl descarce, la nevoie, pentru aprobarea dosarului.

O altă obligație pentru transportatori este aceea de a calcula emisiile de gaze cu efect de seră pentru serviciile furnizate în Spania și de a informa clienții în legătură cu ele – informațiile trebuie incluse în documentele de transport sau pe factura pentru serviciul prestat.

Spre deosebire de Polonia și de alte țări, comentează TLP, unde o astfel de obligație legală se aplică doar companiilor mari (raportare ESG), în Spania li se va aplica tuturor transportatorilor. Având în vedere faptul că întreprinderile mici nu sunt capabile să estimeze exact emisiile de CO2, Ministerul Transporturilor din Spania urmează să pună la dispoziție (cel târziu până la mijlocul lui 2027) un instrument gratuit care le va permite să calculeze ușor aceste valori.

În plus, transportatorii care au încărcări sau descărcări în orașe cu peste 50.000 de locuitori trebuie să țină cont de cerințe mai stricte privind flota – să aibă vehicule cu emisii zero sau cu emisii reduse – și de restricțiile de acces în centru.

La sfârșitul lui 2027, în Spania urmează să fie lansat sistemul Espacio de Datos Integrado de Movilidad (EDIM) în care va fi înregistrat tot transportul rutier intern (inclusiv cabotajul), pentru care sursele de date vor fi documentele de control digital obligatorii. Această soluție poate ridica semne de întrebare, este de părere TLP, deoarece domeniul de aplicare a prelucrării datelor în sistem va include practic toate informațiile legate de tranzacțiile de pe piața internă spaniolă a transporturilor.

2024 s-a încheiat cu creşteri pentru transportul combinat în Europa, în ciuda unui context marcat de blocaje logistice și lucrări de infrastructură. Potrivit bilanțului anual prezentat de UIRR (Uniunea Internațională a Companiilor de Transport Combinat Rutier-Feroviar), volumul total al transporturilor a crescut cu 5,19%, iar tonajul exprimat în tone-kilometru a avansat cu 8,41%, semnalând o eficiență crescută și o capacitate mai bună de încărcare per unitate.

Principalul impuls a venit din partea rutelor interne, care au urcat cu 10,6%, grație unor evoluții notabile în Franța și Polonia – țări care au investit considerabil în infrastructură și facilități de terminal intermodal. În contrast, traficul transfrontalier a crescut modest, cu doar 2,74%, afectat de probleme recurente de interoperabilitate și de dificultăți la traversarea frontierelor.

Germania: un nod critic în rețea

Coridoarele care traversează Germania au suferit un recul de 1,5%, reflectând amploarea lucrărilor de renovare și lipsa de coordonare între operatori și administrație. Datele statistice prezentate de autoritățile germane BAV confirmă amploarea întreruperilor zilnice, dar și nevoia urgentă de planificare mai eficientă a lucrărilor de reparaţie a infrastructurii.

În paralel, coridoarele ocolitoare – mai puțin afectate de șantiere – au înregistrat performanțe mai bune, permițând menținerea unui flux internațional rezonabil și dovedind reziliența sistemului intermodal.

Evenimente neprevăzute cu impact major

Anul nu a fost lipsit de incidente dramatice. Alunecarea de teren din Valea Maurienne a blocat timp de 19 luni axa Frejus – una dintre cele mai importante legături feroviare între Franța și Italia. În Elveția, deraierea din tunelul de bază Gotthard a redus drastic capacitatea acestui coridor strategic, deja suprasolicitat. Astfel de evenimente au generat costuri suplimentare și întârzieri care au afectat în special operatorii care mizau pe regularitate și punctualitate.

Cu toate acestea, sectorul nu doar că a rezistat, ci s-a extins. Terminale noi au fost deschise în România, Polonia, Belgia și Țările de Jos, în paralel cu integrarea unor parteneri tehnologici specializați în digitalizare și producție de vagoane. Au fost semnate memorandumuri de cooperare cu actori din Slovacia, Lituania, Ungaria, Cehia și Olanda, aducând la 112 numărul total al membrilor UIRR – un record pentru rețea.

Perspective legislative și tehnologice

În cadrul recentei Adunări Generale, UIRR a dezbătut stadiul mai multor dosare legislative esențiale pentru viitorul transportului combinat:

Directiva privind transportul combinat și regulamentele pentru gestionarea capacității feroviare
Directiva privind greutățile și dimensiunile vehiculelor, cu posibile implicații pentru transportul semiremorcilor
Propunerea privind interoperabilitatea telematică, cu accent pe integrarea soluțiilor digitale de informare

S-au discutat, de asemenea, viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034 și modul în care fondurile europene (ex. Mecanismul Conectarea Europei) pot susține dezvoltarea infrastructurii intermodale.

Securitate și digitalizare

Un punct important al reuniunii a fost analiza rezultatelor investigațiilor europene privind accidentele feroviare. Ancheta JNS Crosswind privind stabilitatea semiremorcilor pe vagoane de tip „pocket wagon” a fost prezentată ca un exemplu de evaluare critică necesară într-un sistem aflat în extindere rapidă.

În plus, au fost evidențiate progresele în implementarea eFTI (platforma electronică de informare privind transportul de mărfuri) și noile orientări ale rețelei TEN-T, menite să îmbunătățească conectivitatea continentală și să reducă barierele de interoperabilitate.

Transportul combinat european dovedește o reziliență remarcabilă într-un mediu încă marcat de fragilități structurale. Creșterea din 2024 arată nu doar potențialul acestui sector ca alternativă ecologică la transportul rutier clasic, ci și nevoia urgentă de investiții strategice în infrastructură și coordonare transnațională. Cu o comunitate în extindere și un cadru legislativ în evoluție, transportul combinat se conturează ca un pilon esențial în tranziția Europei către mobilitate sustenabilă.