Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Schenker a avut în 2023 în România o pierdere de 29.343.390 de euro, acesta fiind singura pierdere înregistrată de companie în ultimii ani. Urmează în clasamentul pierderilor pe 2023 pe care le-au avut firmele de logistică din țara noastră Raben, liderul din 2022, cu o pierdere mai mică decât în anul anterior (1,52, față de 2,15 milioane de euro). Însă în cazul acestei companii vorbim de pierderi și în 2019-2021. Raben și-a crescut constant cifra de afaceri în cei șase ani de prezență pe piața din România, datorită creșterii numărului de centre de cross dock și a volumelor – cu circa 40%/an – dar profit încă nu a obținut, deoarece e greu de colectat în țara noastră mărfuri pentru export. Însă compania, care se axează preponderent pe transport de grupaje și vrea să dezvolte și Contract Logistics, estimează că va ajunge în curând, într-un an-doi, la profit. Fiind însă vorba despre un operator relativ nou pe piața noastră, se află în plină dezvoltare și nu a fost afectat de scăderile de volume pe care le au mulți dintre competitori.

Rohlig Suus Logistics este a treia, cu pierdere de 624.646 de euro, iar în 2022 a fost a 13-a, Mateo Tour este a patra, iar în 2022 a fost a noua, Romfracht este a cincea și nu a avut pierderi în niciun alt an din 2019 încoace, iar Ekol este a șasea, după ce în 2022, cu o pierdere mai mare, fusese a șaptea. Urmează patru firme care în 2020-2022 au fost pe plus: GP Intermodal, Sovtrans, DHL și Daio Logistik Line.

Alte 10 firme au avut pierderi de peste 100.000 de euro, alte 16 de peste 10.000 de euro, și alte patru, pierderi mai mici.

Ocupanta locului al treilea după pierderile din 2022, Haemmerling Group Logistic, a avut o pierdere mult mai mică în 2023 (134.915 euro, față de 1.135.205), deci nu mai este printre „fruntașe“, și la fel Nordic Logistic, pe locul al șaselea în 2022, cu 782.138 de euro, și în afara clasamentului în 2023, când pierderea a fost de 150.064 de euro, Englmayer, care a fost a opta în 2022, dar în 2023 a avut profit de 150.666 de euro, FM, care în 2022 a fost a 11-a, iar în 2023 a avut profit de 116.438 de euro, PG Complex Invest, a 12-a în 2022, dar cu profit de 332.797 de euro în 2023, Kami Europa, a 14-a în 2022 și cu profit de 290.992 de euro în 2023, și ILR Logistica, pe locul al 15-lea în 2022 și cu profit de 39.330 de euro în 2023.

Sursă foto: DB Schenker

Ekol a decis sa se orienteze catre clientii care au nevoie de servicii cu valoare adaugata, iar in acest sens a investit intr-un nou depozit de 6.000 m2 care respecta atat cerintele TAPA, cat si standardele Ekol. Pe langa sistemele de control acces, depozitul este dotat cu 54 de camere video ce urmaresc parcursul fiecarui produs de la receptie la livrare. Clientii pot avea in orice moment dovada bunei gestionari si livrari, iar managementul poate urmari si imbunatati procesele in timp real. Planurile de investitii continua, unul dintre acestea fiind achizitia unui conveior care sa ajute la eficientizarea descarcarilor de cutii din camioane. Deoarece compania mai detine un depozit similar dedicat industriei fashion, are in plan si investirea intr-un sistem automatizat dedicat hainelor pe umerase.


Noul spatiu al Ekol localizat in parcul logistic CTP de langa Capitala este clasa A, are 6.000 m2, inaltimea de 12 m si o capacitate de 10.400 de paleti, si de aici deserveste mai multi clienti cu produse diverse: FMCG (food si non-food), echipamente fitness, echipamente de imprimare si copiere sau automotive.

Accent pe servicii cu valoare adaugata
Depozitul a fost construit de CTP la cererea Ekol in conformitate cu standardele TAPA, luna trecuta fiind in curs de certificare. „Decizia de a ne certifica TAPA face parte din strategia noastra de a ne axa pe clientii din zona de FMCG care solicita servicii cu valoare adaugata”, a declarat Alecsandru Mucenic, country manager Ekol Romania. Aici depozitul, birourile, spatiile de relaxare, cele tehnice, accesul in cladire sunt gandite special pentru a respecta aceste standarde. La mezanin exista inca un spatiu suplimentar de circa 500 m2 pentru depozitare in conditii de maxima securitate.
In acelasi parc logistic, Ekol mai opereaza un spatiu tot de 6.000 m2, unde deserveste clienti din domeniul fashion, iar la Timisoara detine un spatiu de circa 2.000 m2 pentru operatiuni de cross dock. „Odata cu dezvoltarea noastra in acest nou depozit ne putem numi un jucator mediu pe piata de logistica, avand 12.000 m2 in aceasta zona. Toate procesele au trebuit conturate astfel incat sa reusim sa operam in cele mai bune conditii de securitate si apoi sa avem grija ca oamenii sa inteleaga procesele, sa le implementeze corect si sa le respecte.”
Depozitul nou este dotat la interior cu 54 de camere video cu sistem de miscare, care ajuta compania de logistica in relatiile cu clientii. Acestea pot livra imagini inca de la preluarea paletilor pana la incarcarea acestora in camion. „Fiecare culoar, rand sau usa de acces este dotata cu camere video pentru a asigura un nivel crescut de control, dar este important si pentru noi sa urmarim operatiunile si sa invatam din greseli acolo unde este cazul. In plus, daca e nevoie, putem transmite inregistrarile clientilor ce pot, la randul lor, sa se indrepte catre furnizori sau clientii lor finali acolo unde sunt lipsuri sau deteriorari, dupa caz.”
Echipele din depozit sunt specializate si dedicate pe client, avand alocate unul sau maximum doi clienti pe echipa. Mai mult de jumatate din depozit este alocat unui client din FMCG care a venit aici odata cu deschiderea depozitului si care detine produse cu rulaj mare: produse de curatenie si menaj, ambalaje alimentare pentru marii retaileri etc. Echipa care deserveste acest client este destul de mare avand in vedere ca are circa 1.000 de SKU-uri unice.

Reparatiile au loc in depozit
Comparativ cu primul depozit, aici focusul este pe activitatile cu valoare adaugata: in/out, pregatire comanda, packing, co-packing. Daca este cazul, aici se schimba cutii si ambalaje care au fost deteriorate sau sunt pregatite diferite pachete ce contin mai multe produse.
In plus, pentru o companie din domeniul IT se face si managementul pieselor de schimb, dar si reparatii pentru unele din produsele retrase de pe piata sau returnate de la comenzile online. Pentru activitatea de reparatii, Ekol ii pune clientului la dispozitie un spatiu suplimentar. „Solicitarea a venit din partea clientilor, acestia respectand standardele de securitate pe care le avem. Am dezvoltat partea aceasta de implant in Ekol pentru cei care solicita servicii cu valoare adaugata mai atipice.”
Compania asigura inclusiv zona de import al produselor care vin din China pornind inca de la preluarea containerului de acolo, formalitatile vamale, receptie la nivel de articol, ambalare si paletizare. „In cazul clientului din FMCG, de cele mai multe ori containerele din China vin la Constanta, dar sunt si furnizori care livreaza aici din Germania sau Ungaria. Marfa este receptionata in detaliu de echipa de receptie, iar prin interconectarea sistemului WMS, sistem proprietate Ekol, cu ERP-ul clientului, transferul si vizibilitatea stocului este imediata, clientul fiind in masura sa plaseze rapid comenzi din marfa receptionata. Fiind un client de FMCG, marfa este livrata fie catre distribuitorii lui, fie direct catre Key Accounts.
Tot aici sunt pregatite si comenzile unui client ce livreaza pentru Amazon, comenzi ce au cerinte speciale de ambalare si etichetare. Aceste produse sunt livrate fie la depozitele Amazon din afara tarii, fie chiar la clientii finali.
Luna trecuta, Ekol a semnat o noua colaborare cu un client din domeniul produselor pentru curatenie, client care a intrat de curand pe piata din Romania.

Eficientizare cu ajutorul WMS
Eficientizarea activitatii din depozit se face cu ajutorul unui WMS dezvoltat intern de peste 100 de specialisti din Turcia si adaptat la nevoile companiei. Pentru fiecare client exista algoritmi de picking dedicati: pe comanda, pe zona sau wave picking. „Aici noi asteptam camioanele, nu invers, deoarece avem niste KPI de operare agreati cu fiecare client. La incarcare, daca paletii sunt pregatiti, dureaza doar 10-15 minute sa isi preia soferul documentele.”
De aici, marfa este livrata cu camioane de 20 de tone la platformele KA si cu autoutilitare la distribuitori.

Negocierile sunt open book
Potrivit lui Alecsandru Mucenic, principalul motiv al cresterii preturilor este legat de salarii, care vor continua sa creasca. „Clientii solicita servicii cu valoare adaugata care sunt facute de oameni. Daca ai nevoie de 50 sau de 100 de oameni in depozit, este clar ca esti influentat de costul cu personalul. Salariile vor continua sa creasca, iar clientii trebuie sa inteleaga ca si tariful lor va trebui sa urmeze acest trend. Noi preferam sa avem contracte pe termen lung, open book, cu variabile si cu indexari. Mi se pare cel mai corect model de lucru, pentru ca nu iti permiti sa mergi pe minus.”
Directorul Ekol Romania a explicat ca in ultima perioada a observat o stagnare a pietei in ceeea ce priveste proiectele noi de spatii logistice. Astfel, daca in urma cu cativa ani era criza de spatii logistice, acum sunt suficiente spatiile libere, insa pretul chiriei nu a fost influentat de acest aspect, deoarece contractele au fost semnate pe termen lung, chiar si de zece ani, cu rate fixe.

Investitiile continua
Deoarece numarul clientilor din domeniul de textile este in crestere la Ekol, compania are in plan sa investeasca in automatizare pe acest segment. „In Turcia avem linii impresionante de automatizare pe partea de textile si vrem sa imprumutam din know-how-ul lor, sa il transpunem in depozitele noastre pentru a reusi sa eficientizam. Primul proiect pe care dorim sa il implementam este un conveior pentru haine pe umerase.”
Acest sistem va ajuta la reducerea numarului de oameni necesari pentru un proiect, dar cel mai important avantaj este acela ca, avand o astfel de linie automatizata, impreuna cu vehiculele de transport dotate pentru transportul hainelor pe umerase, acestea nu se mai sifoneaza din depozit pana la magazin. „Nu poti sa pui la raft un palton sifonat, iar aici intervine logisticianul care trebuie sa il calce. Dar degeaba il calca daca ulterior ajunge la loc intr-o cutie. In Turcia acest lucru functioneaza astfel incat hainele sa ramana calcate pe tot fluxul logistic. Transportul se face in cutii dotate cu bara, dar cand se descarca in depozit acestea sunt puse pe un sistem automatizat.”
In plus, compania mai doreste sa investeasca si intr-un conveior care sa ajute la descarcarea camioanelor, solutie de care dispune la depozitul din Turcia si pe care doreste sa o implementeze si pentru activitatea de retail in depozitul de textile. Astfel, va fi nevoie de doar doi oameni la descarcarea unui camion in loc de sase. „Un container poate contine si 1.200-1.400 de cutii, care sunt descarcate acum de sase oameni in doua ore si jumatate. Cu ajutorul unui conveior scade timpul de descarcare si putem folosim doar doi oameni.” Recuperarea investitiei a fost gandita pentru maximum cinci ani.

Oamenii sunt incurajati sa avanseze

Fluctuatia de personal nu este mare la Ekol, astfel ca sunt oameni care lucreaza de mult timp in depozit. Angajatii companiei beneficiaza, pe langa salariu, de bonuri de masa, transport asigurat, bonuri cadou cu ocazia sarbatorilor, dar mai ales de un mediu de lucru bun, cu posibilitati de avansare pe diferite pozitii. „Nu trebuie sa plafonezi un om pe aceeasi pozitie. Noi incercam sa-i orientam spre pozitii mai bune, important este ca si ei sa isi doreasca acest lucru. Nu putem concura cu salariile pe care le primesc in UE, dar unii s-au intors in Ekol, ceea ce demonstreaza ca le-a fost bine aici. Noi nu facem diferente intre oameni in functie de pozitia pe care o ocupa in companie. Cred ca pentru a fi un manager de succes este important sa faci «people management» la fata locului, nu de la ecranul unui calculator.”