Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Războiul din Ucraina a schimbat rutele de transport în zona Europei de Est, statele membre ale Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN) jucând acum un rol și mai mare în regiune. În aceste condiții, sunt necesare investiții în soluții hardware și software pentru a ține pasul cu creșterea traficului la punctele de trecere a frontierelor deja aglomerate, se arată într-un comunicat al Uniunii Transporturilor Rutiere Internaționale (IRU).

În cadrul Forumului Balcanilor și Mării Negre, organismele regionale, factorii de decizie și liderii de afaceri au discutat despre provocările cu care se confruntă transportul și comerțul în regiune.

Secretarul general al IRU, Umberto de Pretto, a declarat: „Țări precum Turcia, Grecia, Georgia, Bulgaria și Azerbaidjan au umplut golul, iar eforturile și angajamentul lor nu pot fi ignorate. Doar prin Turcia, transportul de tranzit a crescut cu aproape 50% în primele șase luni ale 2022. Dar acest lucru pune presiune asupra frontierelor deja aglomerate și asupra șoferilor și autorităților supraîncărcate. În ciuda creșterii capacităților de control la frontiere, șoferii care lucrează în regiunea Balcanilor și a Mării Negre se confruntă cu timpi lungi de așteptare la frontiere – oriunde de la 1-2 zile până la 40-50 de zile, în funcție de sezon și punctul de trecere a frontierei. Este nevoie de investiții pentru modernizarea infrastructurii, totul în cooperare cu țările vecine. Soluțiile software ar trebui să acorde prioritate digitalizării, iar instrumentele globale, cum ar fi eTIR și e-CMR, ar trebui folosite.”

În ciuda angajamentelor guvernelor față de digitalizare, Umberto de Pretto a subliniat că 70% dintre țările balcanice și majoritatea țărilor OCEMN nu au făcut încă primul pas și să semneze protocolului e-CMR.
De asemenea, IRU a subliniat că procedurile de frontieră inutile și costisitoare, cum ar fi controalele vamale repetitive, inclusiv scanarea și cântărirea cu raze X, și procedurile consumatoare de timp menite doar să colecteze bani, cum ar fi dezinfectarea camioanelor, ar trebui eliminate.

În ceea ce privește fluxurile de transport între Ucraina și UE, IRU și asociațiile sale membre din Ucraina și șapte țări vecine au cerut Comisiei Europene să acorde prioritate camioanelor TIR pentru a ușura cozile lungi la frontieră și pentru a facilita fluxul de mărfuri. Cozile de camioane la granițele dintre Ucraina și țările europene vecine depășesc în mod regulat 40 km.

„Cum putem avea îndrăzneala să vorbim despre obiectivele de dezvoltare durabilă când, în realitate, camioanele noastre, deci economia, sunt blocate nu ore sau zile, ci, în unele cazuri, săptămâni? Cum se face că echitatea socială este un pilon al dezvoltării durabile, dar nu este văzut ca o tragedie umană faptul că șoferii noștri sunt efectiv ținuți ostatici la granițe, fără altă altă opțiune decât să aștepte, atâta timp cât este nevoie, adesea fără facilități de bază? Și cum putem noi, ca industrie de transport rutier, să ne străduim în mod continuu să ne reducem emisiile de CO2, în timp ce camioanele noastre risipesc combustibilul înainte, atât de încet, în ralanti în cozi aparent fără sfârșit?”, a conchis Umberto de Pretto.

Noul cadru legal pentru digitalizarea completă a sistemului TIR a intrat în vigoare astăzi, 22 iunie, deschizând eTIR către 77 de țări de pe cele cinci continente. Această măsură va facilita tranzitul transfrontalier al mărfurilor, sub garanția vamală a sistemului TIR.

eTIR va asigura schimbul sigur de date referitoare la tranzitul internațional de mărfuri, vehicule sau containere, în conformitate cu prevederile Convenției TIR, între sistemele vamale naționale și, în acelaşi timp, va permite autorităţilor vamale să gestioneze datele privind garanțiile, emise de lanțul de garanție către deținătorii autorizați să utilizeze sistemul TIR.

TIR numără peste 30.000 de operatori autorizați și este acceptat la peste 3.500 de birouri vamale din întreaga lume. Cadrul legal pentru digitalizare – noua anexă 11 la Convenția TIR a Națiunilor Unite – va consolida și extinde beneficiile TIR pentru comerțul multimodal global.

„Lansarea eTIR, instrumentul global de facilitare a trecerii frontierelor Națiunilor Unite, va asigura în continuare sistemul TIR, făcându-l mai eficient și mai competitiv. eTIR va permite operațiuni de trecere a frontierei fără hârtie și fără contact. Am văzut cât de important este acest lucru în timpul pandemiei”, a declarat Olga Algayerova, secretar executiv al CEE-ONU.

Uniunea Transporturilor Rutiere Internaţionale (IRU) este autorizat de Comitetul administrativ al Convenției TIR (AC.2) să emită și să difuzeze carnetele TIR, precum și să opereze sistemul internațional de garanție. Umberto de Pretto, secretar general al IRU, a declarat: „De peste 70 de ani IRU a reprezentat operatorii de transport rutier, având emblematica placă TIR albastră pe spatele a milioane de camioane. Odată cu apariția eTIR, vom vedea și mai multe beneficii pentru cărăuşi și clienții acestora, importatorii și exportatorii, care se află în centrul comerțului global”.

Noul cadru juridic pentru TIR va aduce, de asemenea, beneficii considerabile pentru autoritățile vamale, în special deoarece Covid-19 continuă să restricționeze contactul fizic dintre reprezentanţii vamali și şoferi la frontiere.

Cadrul legal final pentru TIR electronic vine după un deceniu de planificare, investiții și studii cu sprijinul autorităților vamale, al asociațiilor TIR și al altor organisme regionale și internaționale. Azerbaidjan, Georgia, Iran (Republica Islamică), Republica Moldova, Pakistan, Tadjikistan, Tunisia, Turcia și Uzbekistan sunt în proces de interconectare a sistemelor lor de informații vamale cu sistemul internațional eTIR. Mai mult, în numele statelor sale membre, Uniunea Europeană este în curs de finalizare a unei dovezi a conceptului de interconectare a noului sistem computerizat de tranzit (NCTS) al UE cu sistemul internațional eTIR.

Sistemul TIR funcționează în aproape 70 de țări și continuă să se extindă. După aderarea Egiptului la Convenția TIR la sfârșitul anului trecut, țările din Africa, Asia și America de Sud continuă să meargă proactiv spre aderarea și implementarea ulterioară a sistemului complet fără hârtie.