Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Vehiculul laborator al Renault Trucks, Optifuel Lab 3, destinat transportului pe distanțe lungi, a înregistrat o reducere cu 12,5% a consumului de combustibil prin comparație cu un camion standard, datorită optimizării aerodinamicii ansamblului, lanțului cinematic, anvelopelor, integrării suportului predictiv în conducere și funcțiilor de management al energiei. Acest vehicul îi permite constructorului să pregătească soluțiile tehnice pentru produsele viitoare, în special pentru a îndeplini cerințele privind emisiile de CO2 ale vehiculelor grele. Și, deși nu este destinat comercializării în această formă, cele mai eficiente tehnologii ale sale pot fi încorporate în camioanele de serie.

Inițiat în 2017, proiectul Falcon de camion flexibil și aerodinamic pentru CONsum redus – condus de Renault Trucks și de un consorțiu de parteneri printre care Faurecia, Michelin, Total, Fruehauf, Wezzoo, BeNomad, Styl’Monde, Polyrim, Enogia, IFPEN, École Centrale de Lyon (LMFA) și IFSTTAR și finanțat de Banca Franceză de Investiții Publice – și-a propus să scadă cu 13% consumul unui ansamblu autotractor+semiremorcă din categoria grea.

După 18 luni de dezvoltare, 6 luni de teste pe piste cu circuit închis și pe drumuri publice și 15.500 km – realizați repetitiv pe un traseu din care 68 km au oferit condiții similare celor din transportul regional, iar 136 km, condiții de autostradă – dar și simulări care au permis analiza și corelarea măsurătorilor, Renault Trucks și-a confirmat presupunerile, obținând o reducere de 12,5% a consumului de combustibil comparativ cu un autotractor din seria T cu semiremorcă standard, ceea ce înseamnă o economie de 3,75 l de motorină și 9,8 kg CO2 la 100 km. Comparația a fost realizată cu un ansamblu testat în paralel, Renault Trucks T 480, cu semiremorcă acoperită Fruehauf, al cărui camion a avut caracteristici similare ale geometriei și lanțului cinematic. Tehnologiile dezvoltate în cadrul proiectului au fost evaluate întâi independent, apoi ca ansamblu.

Lanțurile cinematice ale Optifuel Lab 3 și ale vehiculelor de referință au fost rulate în prealabil, pentru a asigura faptul că ambele camioane sunt reprezentative.

Câștigul în ceea ce privește frecarea cu aerul a fost evaluat utilizând procedura oficială din regulamentele vizând CO2. Cuplul la nivelul roților a fost măsurat la două viteze constante: redusă (circa 15 km/h) și ridicată (circa 90 km/h), conform secvenței de testare definite de Comisia Europeană. Procedura a fost utilizată pentru a evalua contribuția aerodinamicii autotractorului singur și apoi a întregii combinații Optifuel Lab 3. Beneficiile legate de coeficientul de frecare au fost apoi convertite în câștiguri în ceea ce privește consumul de combustibil prin simularea unui ciclu de utilizare reprezentativ definit în proiect, înainte de a fi confirmate de testele pe drumurile publice.

Îmbunătățirea rezistenței la rulare a anvelopelor dezvoltate pentru Optifuel Lab 3 a fost măsurată de Michelin în conformitate cu standardul ISO 28580. Anvelopa este comprimată sub o încărcătură care corespunde la 85% din indicele de încărcare, pe un banc de rulare cu un diametru echivalent de 2 m și într-o încăpere cu o temperatură menținută la 25 OC. Forța de frecare generată de anvelopă este măsurată la o viteză de 80 km/h după trei ore sub regim termic stabilizat.

Lubrifianții cu vâscozitate redusă pentru motor, cutie de viteze și axe, dezvoltați împreună cu Total, au redus consumul de combustibil la nivelul lanțului cinematic, aspect măsurat pe bancurile de testare a motoarelor și a componentelor, unde a fost confirmat și faptul că noile generații de lubrifianți nu cauzează uzură prematură a pieselor, în special datorită activării în strat subțire (Thin Layer Activation – TLA).

Iar sistemul Rankine de recuperare a căldurii aduce economii de combustibil evaluate pe un banc pentru componente, în cooperare cu Universitatea din Liège, prin compararea a două arhitecturi diferite (evacuare și recuperare în circuitul de răcire) și a mai multor tipuri de fluide de răcire.

Suportul predictiv în timpul conducerii și funcțiile de management al energiei au fost evaluate în condiții reale de operare în cadrul unui ciclu reprezentativ de utilizare.

Noile strategii optimizate ale sistemului de cruise control utilizând datele de navigație BeNomad, strategia de control inteligent al alternatorului și noile actuatoare ale sistemului de răcire au fost testate și comparate cu strategiile și actuatoarele utilizate pe vehiculele din producția de serie.

În contextul electrificării în industria auto, zeci de mii de locuri de muncă din sectorul de producție automobile și subansamble din România sunt în pericol, pe fondul accentului tot mai puternic pus de țările occidentale pe automobilele electrice și diferite modele de restructurare a industriei auto globale, arată o analiză Frames & FACTORY 4.0.

Pe lângă fabricile Dacia și Ford, România a devenit cel mai important furnizor european de subansamble, de la cablaje la cutii de viteze, ceea ce transformă producția auto de vehicule și componente în cea mai importantă industrie la ora actuală, se susține într-un comunicat de presă al Frames. Astfe, la ora actuală există peste 500 de fabrici care activează în acest sector în țara noastră, investițiile fiind stimulate, în primul rând, de costul scăzut cu forța de muncă. Printre numele cele mai sonore se află Continental, Dräxlmaier, Leoni, ale căror investiții din țara noastră au crescut semnificativ. Avantajele competitive ale industriei românești din prezent – forță de muncă brută, ieftină, costuri operaționale mici – s-ar putea însă ca în următorii 10 ani să devină irelevante, pe fondul,,revoluției industriale’’ prin care trece industria auto.

Șocul tehnologic va fi unul semnificativ

Pentru industria auto românească, axată încă pe munca primară, șocul tehnologic va fi unul semnificativ. Potrivit analizei Frames & FACTORY 4.0, un declin accelerat al cererii de mașini cu motoare termice în Europa, preconizat pentru următorii 5-10 ani, va afecta semnificativ producătorii români, cu consecințe directe inclusiv în încasările statului din acest domeniu și în pierderea a zeci de mii de locuri de muncă. Principalii afectați vor fi producătorii auto și o parte dintre producătorii de subansamble pentru motoarele termice. Asta în condițiile în care producția motoarelor electrice necesită cu 90% mai puţină forţă de muncă decât în cazul motoarelor termice. Analiza arată că, în primul rând, vor dispărea cablurile clasice destinate motoarelor termice, alături de cutiile de viteze unde România este unul dintre cel mai importanți producători europeni. Potrivit unui raport UBS, Lear, Autoliv, sau Hella se vor afla printre companiile afectate, alături de Schaeffler și Faurecia, însă la un nivel mai redus. În prezent, furnizorii de subansamble au ajuns să acopere 89% din totalul forței de muncă angrenate în acest sector, faţă de 49,5% media europeană și 32% în Germania.

Vestea bună, pentru România, este că avem o serie de producători, precum Continental, care nu vor fi afectați puternic de schimbările prin care trece industria, pentru că și mașinile electrice au nevoie de anvelope, piese de caroserie, elemente de iluminat și siguranță. Mai mult chiar, mașinile electrice au nevoie de un număr mai mare de cablaje electrice, iar România este, în acest domeniu, unul dintre principalii actori la nivel european. Potrivit lui Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0, este astfel absolut necesar ca statul român să vină și să susțină dezvoltarea noilor tehnologii auto, mai ales că are la dispoziție fondurile din programul de reziliență. ,,Avem aproape 30 de miliarde de euro din care putem aloca fonduri pentru cercetare și dezvoltare de noi tehnologii, dar și în pregătirea forței de muncă în acest sector vital pentru economia românească’’, a mai spus acesta. ,,Sunt aproape 200.000 de angajați în acest sector, iar focusul pe tehnologie și digitalizare va face ca multe dintre locurile de muncă din acest sector să dispară/ sau să fie transformate fundamental în perspectiva următorilor 10 ani. Este nevoie de cursuri de recalificare pentru aceștia și nu numai pentru ei, pentru toți românii care vor să se specializeze în noile tehnologii.’’, a declarat Marius Hărătău.

Digitalizarea în industria auto

În prezent, în România, digitalizarea proceselor de producții a înregistrat un progres sensibil, dar încă nesemnificativ. În primul rând, automatizarea producției din industria auto românească, mai ales din sectorul subansamblelor, este greu de implementat din cauza specializării produselor, precum cablajele auto. În esență, fabricarea acestora prin procese automatizate nu este viabilă, astfel că producătorii vor căuta tot timpul forță de muncă ieftină și specializată. Iar România asta oferă.

Spre exemplu, costul de salarizare în industria auto românească este de 5,1 ori mai mic decât în Franța și de 6,6 ori față de Germania. Chiar și față de vecinii noștri, salariile sunt mai mici. Ungaria are un salariu mediu mai mare cu 60%, Cehia cu 72%, iar Slovacia cu 74%.

Acesta este și motivul pentru care, în România a crescut semnificativ industria de componente auto, una în care asamblarea manuală a pieselor este fundamentală. Așa s-a ajuns ca România să fie printre cei mai importanţi angajatori la nivel european, peste țări precum Spania, Marea Britanie sau Italia. Potrivit analizei, pe fondul schimbărilor fundamentale din industrie, este greu de crezut că producătorii din România vor mai putea funcționa foarte mult pe acest model de business.

,,Viitorul este mai aproape decât credeam înainte de pandemie. Digitalizarea serviciilor, proceselor tehnologice, investițiile în automatizare vor face tot mai mult diferența în ceea ce privește competitivitatea’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Ce fac producătorii

Primii pași spre retehnologizare s-au făcut deja. Planurile celor doi producători din România vizează, într-o primă fază, producția de mașini cu motorizare hibridă ușoară.

Ford a început să producă la Craiova primul hibrid românesc, iar Dacia va trece la această tehnologie, cel mai probabil, din 2023. Se estimează că ponderea mașinilor hibrid ar putea atinge 32% din totalul producție auto din România, în 2025.

Între timp, Dacia a renunțat la Diesel pe noile generații Logan & Sandero și a trecut la motorizările stop/start. ,,Strategia Dacia, principalul exportator al României, rămâne aceea de a produce mașini ieftine, iar dezvoltarea primei mașini electrice, Dacia Spring, reprezintă un semnal menit să contureze viitorul’’,  afirmă experții.

Potrivit acestuia, soluția găsită de Dacia cu modelul Spring este gândită să testeze potențialul de succes al unei mașini ieftine electrice, iar primele semnale sunt pozitive.

Experți din companii de tehnologie de renume, precum Bosch Rexroth, Phoenix Contact, Kuka, ifm electronic, Dell Technologies, au lansat o resursă de informare și formare extrem de necesară în această dublă criză, economică și sanitară, FACTORY 4.0 WORKSHOP, de sustinere a competențelor angajaților din industria românească pentru digitalizarea companiilor prin dezvoltarea competențelor resursei umane. Este vorba de o serie de workshop-uri gratuite (cu o metodologie similară programelor de instruire) care cuprind întregul spectru de provocări din sectorul digitalizării, de la gestiunea datelor la securitatea informației, inovare și suport în sectorul economiei digitale. Atelierele se desfășoară online, cu înscriere pe platforma https://factory40.ro/workshop/ .