Fonduri de Coeziune Archives

Emil Boc (RO-PPE) este membru al CoR din 2019 și a fost raportorul a numeroase avize pe teme legate de educație, cum ar fi cele referitoare la Spațiul european al educației, Strategia europeană pentru universități și modul în care UE abordează provocarea exodului creierelor. În noul său rol de președinte al Comisiei COTER, domnul Boc își va concentra activitatea politică pe modul utilizării bugetului UE și a fondurilor de coeziune, decarbonizarea transporturilor și lansarea unei reflecții prospective ce asigură și în viitor o politică de coeziune puternică și eficientă.

Emil Boc a comentat alegerea sa astfel: „În calitate de președinte COTER, unul dintre cele mai importante priorități este să mă asigur că vom avea o implementare eficientă, durabilă și calitativă a actualelor programe de coeziune și o politică de coeziune puternică în viitor. Vom dedica foarte multă atenție viitoarelor dezbateri pe acest subiect. Mă voi întâlni, în curând, cu comisarul UE pentru politica de coeziune și reforme, Elisa Ferreira, pentru a discuta despre Planul nostru de Acțiune Comun: trebuie să lucrăm îndeaproape cu Comisia pentru a oferi sprijinul necesar autorităților locale și regionale și pentru a accelera implementarea proiectelor. Vreau să mă asigur că activitatea noastră din Comisia COTER are un impact real în teritoriile noastre și că nicio regiune nu este lăsată în urmă, indiferent de dimensiune, provocări demografice sau geografice. Trebuie să lucrăm împreună cu toate instituțiile UE și să ne asigurăm că vocea orașelor și regiunilor și a cetățenilor noștri este auzită. Coeziunea nu este o tehnicalitate, ci un principiu politic, este lipiciul care menține Europa unită. Viitorul democratic al Europei. depinde de viitorul politicii de coeziune. În special, în aceste momente dificile avem nevoie de coeziune și solidaritate pentru a putea răspunde corect și eficient la nevoile cetățenilor noștri.”

Președintele CoR, domnul Vasco Alves Cordeiro, l-a felicitat pe domnul Boc pentru alegerea sa, spunând: „Emil Boc devine președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE într-un moment crucial pentru regiuni și orașe și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică și redresarea – încă în curs – în urma pandemiei conferă politicii de coeziune un rol și mai important pentru a păstra laolaltă UE. Experiența domnului Boc va ajuta Comitetul să pledeze mai ferm pentru o politică de coeziune mai puternică.” Comisia COTER urmărește îndeaproape dosarele legate de politica de coeziune, de bugetul UE, de politica în domeniul transporturilor, de dezvoltarea teritorială, de cooperarea transfrontalieră și de chestiunile urbane.

Chiar inainte de inchiderea editiei, Comisia Europeana a decis sa aprobe finantarile pentru constructia autostrazilor Nadlac-Arad-Orastie-Sibiu de pe Coridorul IV paneuropean, contributia din fonduri europene nerambursabile pentru cele doua obiective fiind de 724 de milioane de euro pentru 2011-2013. In acest context, Anca Boagiu a promis chiar ca in urmatoarele saptamani vor incepe si lucrarile.
Apropierea anului electoral se simte si din faptul ca din autostrada Arad-Timisoara au mai ramas de asfaltat doar 7-8 km, conform declaratiilor unui secretar de stat MTI, iar de la 15 decembrie se va putea si circula pe acest tronson, parte a Coridorului IV, care are ca punct final Berlinul.

Tot luna trecuta, Asocierea Astaldi-Max Boegl a castigat licitatia deschisa pentru atribuirea contractului de proiectare si executie a Autostrazii Cernavoda-Constanta, tronsonul Cernavoda-Medgidia. Proiectul are 20,49 km, din care 0,20 km zona de racordare la autostrada existenta, costa 116.425.086 de euro (cu peste 60 de milioane de euro mai putin decat contractul reziliat cu francezii de la Colas) si este finantat din fonduri BEI si Fonduri de Coeziune. Durata de executie este si ea mai mica decat cea prevazuta in vechiul contract – trei luni proiectare si 12 luni executie – fata de 24 de luni, deschiderea traficului fiind estimata pentru 2012. Iar garantia oferita este mai mare, de patru ani, fata de doi in contractul anterior.
Tot luna trecuta, ministrul transporturilor s-a intalnit cu Johannes Hahn, comisarul european pentru dezvoltare regionala, care a apreciat progresele facute in ultimul an de Romania in absorbtia fondurilor europene POS-T. Este vorba, asa cum reiese si din declaratiile Ancai Boagiu, de semnarea a 89 de contracte cu finantare europeana, in valoare de 1,6 miliarde de euro, de atingerea a doua miliarde de euro pana la final de an pentru proiectele de infrastructura rutiera, de 135 de milioane de euro plati pentru proiectele co-finantate din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala – din care 75 de milioane au fost deja platiti – si de platile de aproape 830 de milioane de euro pana la final de an pentru proiectele de autostrazi aflate in implementare si co-finantate din Fondul de Coeziune al UE.
In septembrie, agenda ministrului transportului a fost incarcata si cu numeroase intalniri in Olanda, incheiate toate intr-o nota optimista, asa cum reiese din comunicatele oficiale ale MTI. Cele mai multe discutii au vizat cooperarea dintre porturile Constanta si Rotterdam, dar au fost atinse si subiecte legate de revizuirea retelei TEN-T, Cadrul financiar multianual 2014-2020 al UE si strategia UE pentru Regiunea Dunarii.
Cu aceasta ocazie, Anca Boagiu a subliniat principalele sale realizari dupa un an de mandat, cu accent pe semnarea de contracte noi pentru autostrazi finantate cu fonduri europene de peste 1,2 miliarde de euro, prin care sa se creeze legaturi la cele mai inalte standarde intre Constanta si vestul Romaniei, dar si pe masurile dure pe care a trebuit sa le ia impotriva practicilor care obstructionau absorbtia fondurilor europene. Nu a lipsit nici apelul la oamenii de afaceri olandezi sa sprijine lobby-ul romanesc pentru accederea la spatiul Schengen. Si e adevarat ca unii dintre acestia, conform unor informatii din presa olandeza, chiar sunt de acord sa ne sprijine. Ce ne facem insa daca, drept raspuns la refuzul Olandei de a accepta Romania in spatiul Schengen, am declansat un adevarat razboi al lalelelor si am cauzat pierderi de zeci de mii de euro atat unor firme olandeze, cat si partenerilor lor romani? Iar acum mai degraba ne astepta Bruxelles-ul sa dam niste explicatii, la finalul controalelor facute bulbilor olandezi suspectati de contaminare, decat sprijin din partea vreunul stat occidental.