Franta Archives - Traficmedia

Pe 22 mai, Jean-Pierre Farandou, președintele SNCF, compania feroviară de stat a Franței, a reaprins o dispută veche, dar încă incandescentă: taxarea camioanelor străine care tranzitează teritoriul francez. Într-un interviu televizat acordat BFM TV, Farandou a susținut că această măsură ar putea genera fondurile necesare modernizării rețelei feroviare – cel puțin un miliard de euro anual – inspirându-se din modelul german care colectează opt miliarde de euro pe an din taxarea transportului rutier.

„Camioanele traversează, dar nu contribuie cu nimic”

Argumentul central al președintelui SNCF: Franța este o țară de tranzit intens pentru transportul rutier, iar mii de camioane străine „fac plinul în Luxemburg” și traversează Hexagonul fără să contribuie semnificativ la bugetul național. În timp ce autostrăzile franceze sunt taxate, veniturile din accizele pe carburanți sunt ratate, iar infrastructura rutieră suportă consecințele directe – uzură accelerată și poluare.

„Nu este anormal ca cineva care poluează să contribuie la dezvoltarea unei alternative mai curate, cum e calea ferată”, a spus Farandou, invocând principiul „poluatorul plătește”.

Ideea nu e nouă, ci este, de fapt, o revenire la controversata „ecotaxă” introdusă în Franța la începutul anilor 2010 și abandonată în 2014 în urma amplelor proteste ale „vestelor galbene”. În ciuda eșecului de atunci, regiunile explorează din nou această opțiune. Un exemplu concret: în Alsacia, Consiliul Regional a votat introducerea unei taxe de 0,15 EUR/km pentru camioanele de peste 3,5 tone, aplicabilă din 2027, pe coridoarele A35 și A36.

Reacția industriei de transport: „O linie roșie”

Propunerea lui Farandou a declanșat o reacție imediată și vehementă din partea celor trei mari asociații de transportatori rutieri din Franța – FNTR, OTRE și Union TLF. Acestea au calificat propunerea drept „o linie roșie” și au avertizat că sectorul „nu mai are de unde să dea sânge”. Într-un comunicat comun, au respins categoric ideea, spunând că orice taxă suplimentară, indiferent cum ar fi formulată, va lovi în primul rând transportatorii francezi.

Una dintre principalele probleme invocate de critici este de natură juridică: o taxă care vizează doar camioanele străine este „inaplicabilă” conform legislației europene, care impune tratament egal tuturor operatorilor din piața unică. În practică, taxarea s-ar aplica tuturor transportatorilor – inclusiv celor francezi – accentuând povara fiscală într-un sector care deja suportă peste 4 miliarde de euro anual în taxe și impozite specifice.

O alternativă de compromis: redevențele din autostrăzi

În ciuda divergențelor, un punct de convergență pare să existe: utilizarea veniturilor generate de concesiunile de autostrăzi. Franța are o rețea de 9.200 km de autostrăzi concesionate, iar camioanele – deși reprezintă doar 15-20% din trafic – contribuie cu 33% din veniturile obținute de concesionari. Aceste venituri, aproximativ 13 miliarde de euro anual, ar putea fi direcționate spre modernizarea infrastructurii feroviare, în loc să impună taxe suplimentare unui sector fragil.

În spatele acestei propuneri se află un obiectiv ambițios: dublarea cotei transportului feroviar de marfă din Franța, de la 10% la 20%. Spre comparație, Germania și Elveția au o pondere mult mai mare. Dar atingerea acestui obiectiv presupune investiții uriașe – circa 100 de miliarde de euro – în condițiile în care fondurile publice sunt deja tensionate.

Între aspirații ecologice și realități economice

Propunerea lui Farandou relansează un dialog tensionat între aspirațiile de mediu și realitățile economice ale unui sector rutier aflat în dificultate. Taxarea camioanelor străine poate părea, la prima vedere, o soluție simplă și logică pentru finanțarea unei alternative mai durabile, dar riscă să destabilizeze și mai mult o industrie esențială pentru economia europeană.

Întrebarea rămâne: poate Franța găsi un echilibru între protejarea propriilor drumuri, promovarea ecologiei și păstrarea competitivității economice – fără a-și repeta propriile greșeli?

În ciuda măsurilor de siguranță rutieră adoptate în ultimii ani, numărul accidentelor mortale în rândul motocicliștilor și pietonilor a crescut în Franța în 2024. Potrivit datelor provizorii publicate de Observatorul Național Interministerial pentru Siguranța Rutieră (ONISR), un total de 3.190 de persoane și-au pierdut viața pe șosele, cu 23 mai multe decât în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 0,7%.

Ministrul de interne, François-Noël Buffet, a subliniat că, pentru al doilea an consecutiv, numărul deceselor rutiere rămâne sub pragul de 3.200, ceea ce demonstrează impactul măsurilor de siguranță implementate. Totuși, oficialii atrag atenția asupra responsabilității fiecărui participant la trafic de a respecta regulile de circulație și de a fi mai vigilenți, în special față de categoriile vulnerabile, cum ar fi pietonii și bicicliștii.

În ceea ce privește numărul total al persoanelor rănite, acesta a fost estimat la 233.000, dintre care 16.000 au suferit răni grave. Comparativ cu 2023, numărul total al accidentaților a scăzut cu 0,8%, iar cel al răniților grav cu 0,6%.

Mașinile rămân categoria cea mai implicată în accidente, reprezentând 48% dintre decese și 31% dintre rănile grave. Motocicliștii au fost implicați în 23% dintre accidentele mortale și în 32% dintre rănile grave. Numărul acestora din urmă a crescut semnificativ, ajungând la 726 de victime, ceea ce reprezintă o creștere de 20 de persoane față de anul precedent. Pe de altă parte, numărul răniților grav în rândul motocicliștilor a scăzut la 5.100.

Pietonii au fost o altă categorie afectată semnificativ, numărul celor decedați crescând la 451 de persoane, cu 12 mai mult decât în 2023. În ceea ce privește utilizatorii de biciclete, situația a rămas relativ stabilă, cu 222 de decese înregistrate și un număr de răniți grav de aproximativ 2.550. Trotinetele electrice continuă să fie un punct de îngrijorare, cu 44 de decese, același număr ca anul precedent, însă numărul răniților grav a crescut cu 16%, ajungând la 780.

Bărbații au fost cei mai afectați de accidentele rutiere, reprezentând 78% dintre victime și 84% dintre persoanele considerate responsabile pentru producerea accidentelor. În rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, numărul deceselor a crescut semnificativ, ajungând la 531 de victime, în timp ce numărul răniților grav a scăzut ușor. Un trend descendent s-a înregistrat și în rândul adolescenților cu vârste între 14 și 17 ani, unde numărul deceselor a scăzut la 92, iar cel al răniților grav la 1.600.

Persoanele în vârstă au fost și ele afectate de accidentele rutiere. În 2024, 527 de oameni de peste 75 de ani și-au pierdut viața pe drumurile Franței, iar 1.300 au fost răniți grav. În cazul copiilor sub 13 ani, numărul deceselor a fost de 47, cu două mai puține decât în anul anterior.

Analizând distribuția geografică a accidentelor, drumurile rurale au fost cele mai periculoase, înregistrând 1.928 de decese, cu 51 mai multe decât în 2023. Pe drumurile urbane, numărul deceselor a rămas stabil la 1.020, iar numărul răniților grav a fost de 7.200. Pe autostrăzi, situația s-a îmbunătățit, cu 242 de decese, în scădere cu 27 față de anul precedent, deși numărul răniților grav a crescut ușor.

În ciuda stagnării numărului total de victime, creșterea accidentelor mortale în rândul motocicliștilor și pietonilor este un motiv de îngrijorare. Oficialii francezi analizează măsuri suplimentare de protecție, precum campanii de sensibilizare, intensificarea controalelor rutiere și îmbunătățirea infrastructurii destinate utilizatorilor vulnerabili.