Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Compania spaniolă de logistică Transportes Martínez Souto a intrat în suspendare de plăți la începutul lui 2018, ceea ce a afectat peste 700 de transportatori care lucrau constant pentru ea. În ciuda poziției Parchetului Public și a raportului administratorului desemnat să se ocupe de falimentul operatorului, care avertizează în legătură cu faptul că falimentul a fost cauzat de investițiile companiei în imobiliare și de împrumuturile personale foarte mari acordare proprietarului său, judecătorul a acceptat să respingă falimentul din vina firmei și l-a declarat fortuit, ceea ce va face ca transportatorilor să le fie practic imposibil să recupereze banii datorați lor, din moment ce Souto nu are atât de multe active cât să acopere datoriile.

Această decizie judecătorească a fost dată pe 24 august și, conform federației transportatorilor spanioli FENADISMER, ea a produs o surpriză și o frustrare enorme, deoarece i-a scos pe administratorii Souto din orice culpă sau responsabilitate pentru intrarea în insolvență.

Mergând pe firul poveștii, în februarie 2018 Transportes Martinez Souto S.L. a încetat să le mai ofere clienților săi servicii și să-și mai plătească unii furnizori, printre care și peste 700 de transportatori, având și întârzieri de șase luni de la facturare și datorii cumulate de peste 70 de milioane de euro, ceea ce au forțat-o să solicite falimentul la Curtea Comercială din Pontevedra, unde avea sediul central.

În cei trei ani de proces FENADISMER a tot denunțat faptul că în managementul companiei există mari nereguli, care au dus la suspendarea plăților, argument acceptat de administratorul desemnat de Curte să se ocupe de gestionarea temporară a firmei, care în raportul său a subliniat că printre acțiunile care au dus la insolvență s-au numărat investițiile enorme în imobiliare cu profitabilitate dubioasă – deși era vorba de o firmă de transport de bunuri, nu de una imobiliară – și deteriorarea valorii activelor cu aproape șase milioane de euro la final de 2014. Ceea ce este și mai surprinzător și inexplicabil este o investiție de peste 13 milioane de euro pe termen scurt care semănă mai mult cu un credit pentru proprietarul ei. În plus, administratorul a fost surprins de încetarea bruscă și radicală a activității companiei, care în opinia sa a fost produsă fără planificarea și coordonarea necesare unei societăți de o asemenea dimensiune, care în 2017 avusese o cifră de afaceri mai mare de 77 de milioane de euro.

Ambele motive, scăderea valorii imobiliarelor și agravarea insolvenței prin încetarea bruscă a activității fără adoptarea de măsuri de minimalizare a riscurilor, i-au făcut pe administrator și pe procuror să ceară falimentul din culpă. Totuși, judecătorul a decis că nu sunt destule probe pentru asta și a declarat faliment fortuit.