Într-un moment în care comerțul exterior italian atinge cote istorice, cu exporturi de 623,5 miliarde de euro în 2024 și o contribuție de 65,2% la PIB-ul național, sectorul logisticii și al expedițiilor internaționale devine o piesă-cheie în angrenajul economic. Totuși, această evoluție spectaculoasă este însoțită de o provocare structurală: lipsa acută de personal calificat, care amenință să încetinească dinamica pozitivă.
În cadrul adunării generale a Fedespedi (Federația Națională a Întreprinderilor de Expediții Internaționale), desfășurată la Milano, președintele Alessandro Pitto a tras un semnal de alarmă: „Logistica nu mai este doar o activitate de suport. Este centrul de greutate al lanțului valoric, dar riscă să piardă ritmul globalizării din lipsa resurselor umane necesare.”
Creștere economică, dar cu deficit de forță de muncă
În ultimul deceniu, ocuparea forței de muncă în sectorul logistic a crescut cu 16,8%, dar în ciuda acestui avans, companiile se confruntă cu un deficit estimat la peste 4.000 de lucrători. Nu este doar o chestiune cantitativă: firmele au nevoie de specialiști cu competențe tehnice și transversale, capabili să facă față provocărilor unei piețe tot mai volatile și digitalizate.
Cele mai căutate profiluri sunt:
Aceste roluri impun un set complex de competențe: engleză fluentă, competențe digitale avansate, cunoștințe solide de reglementări internaționale, precum și abilități de organizare, adaptare, gestionare a stresului și orientare către client.
Un sector matur, dar îmbătrânit
Logistica italiană oferă astăzi o forță de muncă de circa 60.000 de persoane, concentrată preponderent în nord-vestul țării. Peste 97% dintre angajați au contracte pe durată nedeterminată, ceea ce indică un grad ridicat de stabilitate în muncă. Participarea femeilor se situează la 43,7%, peste media sectorului transporturilor. Dar există și un revers al medaliei: 60% dintre angajați au între 40 și 59 de ani, fapt ce semnalează necesitatea stringentă a unui schimb de generații.
Manifest pentru atractivitate: un apel la acțiune
Pentru a răspunde acestor dezechilibre, Fedespedi a lansat „Manifestul pentru atractivitatea sectorului”, realizat în colaborare cu Politehnica din Milano și Odm Consulting. Documentul propune o viziune strategică menită să:
Accentul cade pe promovarea bunăstării profesionale, a inovației, a deschiderii internaționale și a unor trasee clare de evoluție profesională. Un exemplu de bună practică este dat de Instituti Tecnici Superiori (ITS) cu profil logistic: 93,8% dintre absolvenți își găsesc un loc de muncă imediat după finalizarea studiilor, confirmând că, atunci când școala și industria colaborează eficient, rezultatele sunt remarcabile.
Sursa foto: https://www.trieste-marine-terminal.com/en
Asociația poloneză de transport și logistică TLP informează că în cadrul întâlnirii BusinessEurope s-a discutat recent despre impactul războiului din Ucraina asupra transportului european, despre Pachetul Mobilitate și despre revizuirea Regulamentului TEN-T și a Directivei Sistemului Inteligent de Transport (ITS).
Matthew Baldwin, Deputy Director General al Directoratului General pentru Mobilitate din cadrul Comisiei Europene a arătat că instituția pe care o reprezintă caută să obțină informații despre numărul de camioane aparținând unor firme din UE care sunt încă în Rusia, Belarus și Ucraina și că analizează nivelul unei posibile asistențe de care au nevoie ucrainenii, dar și firmele europene afectate de război sau de sancțiunile impuse Belarusului și Rusiei. UE ar putea adopta în curând o interdicție pentru orice operațiuni de transport ale întreprinderilor din UE în Rusia și Belarus, ca parte a sancțiunilor. În acest punct al discuției, TLP a ridicat problema liberalizării angajării șoferilor ucraineni și a abolirii vizelor acestora pe întreg teritoriul UE, iar CE a promis că va analiza situația.
Jean-Louis Colson, șeful Departamentului de Transport Rutier din cadrul Directoratului General pentru Mobilitate, a vorbit despre întoarcerea camioanelor în țara de origine la fiecare opt săptămâni, arătând că decizia finală a CE este că nu va lua nicio măsură legislativă care ar viza eliminarea acestei dispoziții, în ciuda studiului care a indicat în mod clar impactul negativ asupra mediului și a pieței unice al unei astfel de cerințe. De aceea firmele nu au altă variantă decât să aștepte decizia Curții de Justiției a UE, care teoretic ar trebui să apară până la finalul anului. CE plănuiește să publice orientările pentru aceste dispoziții, dar numai în circa două lui, deși prevederile au intrat deja în vigoare.
02.10.2020
Ultimul număr: Noiembrie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit