Ministerul Finanţelor Archives

Ministerul Finanțelor anunța ca de la 29.07.2024 se da startul primei sesiuni de înscriere a proiectelor în cadrul schemei de ajutor de stat instituitã prin H.G. nr.300/2024, pentru stimularea dezvoltarii regionale prin investiții ale caror costuri eligibile depașesc 50 de milioane de lei. Bugetul total al schemei este de 2,25 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 450 milioane euro.

Cererile de acord pentru finanțare însoțite de documentele justificative se vor putea depune online, până la data de 09.09.2024. Înregistrarea cererilor de acord pentru finanțare se realizeaza în sesiuni anuale anunțate cu minimum 60 de zile lucratoare înainte, durata fiecarei sesiuni fiind de 30 de zile lucratoare. Acordurile de finanțare se vor emite pâna la 31 decembrie 2026, iar plata ajutorului de stat se va realiza în perioada 2025-2032.

„Antreprenorii interesați de investiții de mare anvergura, cu importante efecte în economie, orientate spre sectoare de activitate de vârf, au acum la dispoziție Ghidul Solicitanului în baza caruia își pot pregati proiectele. La 29 iulie deschidem oficial prima sesiune de înscrieri. Mediul de afaceri are acest ragaz de doua luni în care sã își puna la punct documentația, timp în care vor primi asistența oricând au nevoie din partea Ministerului Finanțelor. Mizam nu doar pe modernizarea sectorului privat, ci și revitalizarea industriilor tradiționale românești. Prin integrarea tehnologiilor noi și sustenabile, se deschid noi oportunitați pentru aceste industrii, consolidându-le competitivitatea și contribuind la crearea unui lanț de producție mai eficient și mai durabil”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Cei interesați sã aplice sunt invitați sa parcurga Ghidul Solicitantului, care cuprinde informații detaliate cu privire la modalitatea de acordare a finanțarii, lista sectoarelor de activitate pentru care se acorda ajutorul de stat, precum și criteriile pe baza carora se calculeazã punctajul.

Cine poate aplica pentru schema de ajutor de stat

Întreprinderile care pot solicita ajutor de stat în baza acestei scheme sunt întreprinderi nou-înființate sau întreprinderi în activitate, atât IMM-uri, cât și întreprinderi mari, cu personalitate juridica, înființate conform Legii societaților nr. 31/1990, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare.

Sunt eligibile investițiile care se realizeaza în unul dintre sectoarele:

Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor;
Fabricarea bãuturilor;
Prelucrarea lemnului;
Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie;
Fabricarea substanțelor și a produselor chimice;
Fabricarea produselor farmaceutice de bazã și a preparatelor farmaceutice;
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice;
Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații;
Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice;
Fabricarea echipamentelor electrice;
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor;
Fabricarea altor mijloace de transport;
Fabricarea de mobila;
Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activitați de recuperare a materialelor reciclabile;
Alte industrii.

Criteriile cumulative de eligibilitate pe care o întreprindere trebuie sa le îndeplineasca sunt urmatoarele:

I. Criterii generale

Sa fie înregistrate potrivit Legii societãților nr.31/1990;
Sa realizeze o investiție inițialã în România, în maximum 3 ani de la data demararii acesteia, în unul dintre sectoarele eligibile prevazute de schema de ajutor de stat în anexa nr.1;
Sa nu intre în categoria „întreprinderilor în dificultate”;
Sa nu se afle în procedurade executare silita, insolvența, faliment, reorganizare judiciara, dizolvare, închidere operaționala, lichidare sau suspendare temporara a activitații și sa nu faca obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat;
Sa nu beneficieze de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura costurilor salariale în cadrul aceluiași proiect unic de investiții;
Sa nu efectueze o relocare catre unitatea în care urmeaza sa aiba loc investiția inițiala.

Suplimentar, pentru întreprinderile cu cel puțin un exercițiu financiar încheiat, pentru a putea accesa ajutorul de stat, trebuie sa aiba rentabilitatea cifrei de afaceri mai mare decât zero în unul din ultimele trei exerciții financiare încheiate și capitalurile proprii pozitive în ultimul exercițiu financiar încheiat.

Totodata, pentru a fi eligibili, în plus fața de criteriile generale, întreprinderile nou-înființate trebuie sa aiba capital social subscris varsat în valoare de minimum 100.000 lei și sa nu aiba acționari care dețin sau au deținut în România în ultimii 2 ani anterior datei înregistrarii cererii o întreprindere cu același obiect de activitate pentru care solicita finanțare.

II. Criterii de eligibilitate cumulative pentru investiții:

a) sa fie considerate investiții inițiale (unitate noua/extindere/diversificare/schimbare fundamentala) sau investiții inițiale care creeaza o noua activitate economica (unitate noua/diversificare în cazul județului Ilfov);
b) sa aiba o valoare totala, fara TVA, a costurilor eligibile asociate investiției inițiale, de minimum 50 milioane lei;
c) sa își demonstreze eficiența economica și viabilitatea pe perioada implementarii investiției și 5 ani de la data finalizarii acesteia;
d) sa îndeplineasca condiția referitoare la efectul stimulativ;
e) sa îndeplineasca indicatorii cantitativi și calitativi prevazuți de schema;
f) sa genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie.

Etapele procesului de selecție

Înregistrarea cererilor de acord pentru finanțare se realizeaza în sesiuni anuale anunțate cu minimum 60 de zile lucratoare înainte, durata fiecarei sesiuni fiind de 30 de zile lucratoare.

Cererile de acord pentru finanțare depuse în sesiune se ordoneaza descrescator pe baza unui punctaj calculat și se analizeaza în limita bugetului sesiunii. Analiza cererilor de acord pentru finanțare se finalizeaza cu acord pentru finanțare (daca sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile și criteriile de eligibilitate) sau scrisoare de respingere. Plata ajutorului de stat se realizeaza dupa efectuarea parțiala sau totala a cheltuielilor eligibile efectuate conform acordului pentru finanțare, în limita creditelor bugetare anuale aprobate.

Ajutorul de stat se va acorda în baza unor cheltuieli eligibile, precum realizarea de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale, iar activele aferente investiției trebuie sa fie noi. Noua schema de ajutor de stat are ca baza legala cadrul normativ european aflat în vigoare pâna la data de 31 decembrie 2026.

Grupul de lucru înfiinţat la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) pentru a rezolva problema impozitării retroactive a diurnelor şi a indemnizaţiilor de detaşare – din care fac parte reprezentanţii ANAF, Casei Naţionale de Pensii Private (CNPP), Inspecţiei Muncii, Ministerului Muncii – și, ca invitați, reprezentanții industriei de transport – a ajuns într-un impas (care se prefigura, de altfel, încă de la prima întâlnire).

Deși autoritățile au încercat manipularea industriei de transport și discuția necesității unor modificări legislative, pe care Ministerul Finanțelor le dorește la Codul Fiscal, în privința indemnizațiilor de delegare/detașare a șoferilor, reprezentanții asociațiilor profesionale ale transportatorilor și consultanții fiscali ai acestora au rămas fermi pe poziție: legislația fiscală și legislația muncii sunt clare, în sensul că șoferii au dreptul la indemnizație de delegare/detasare/diurna – pentru a compensa disconfortul de a fi indepartati de mediul lor obisnuit (natura muncii aducandu-i in sitatia de a avea cheltuieli care nu pot fi justificate fiscal – cum ar fi taxa de dus/toaleta etc.) – si ca orice indemnizație de delegare/detașare sau “diurna” este neimpozabilă în limita a de 2,5 ori suma acordată funcționarilor de stat, conform Codului fiscal.

Deși nici Ministerul Finanțelor, nici ANAF nu contestă prevederile Codului fiscal, ANAF a reincadrat diurnele soferilor la venit de natura salariala pe baza a doua argumente principale: soferii nu sunt delegati, ci sunt detasati transnaționale in majoritatea cazurilor constatate, si soferii nu aveau dreptul la indemnizatie de detasare, pentru ca de fapt – spune ANAF – ei au stiut inca de la angajare ca vor lucra in strainatate, deci nu au fost scosi din mediul lor obisnuit, ci ca mediul lor obisnuit de lucru este sa stea in camion, in diverse tari.

Ca atare, ANAF concluzioneaza ca indemnizaţia de detaşare plătită şoferilor ar fi tot venit de natură salarială şi s-ar supune impozitării.

Ministerul Finantelor, ANAF si Inspectia Muncii vor avea o intalnire separata de grupul de lucru maine, 26 mai, pentru a clarifica daca totusi soferii au dreptul la indemnizatie de detasare (asa cum au decis deja toate instantele de judecata). ANAF trebuie sa clarifice contradictia din actele de inspectie fiscala in care constata ca soferul lucreaza exclusiv pe teritoriul altor state, Dr in acelasi timp il considera detasat transnational, desi in Regulamentul 883/2004 se prevede clar ca o firma care nu desfasoara o activitate consistenta in statul de origine nu poate detasa. Vorbim, de fapt, de o falsa detasare, caz in care agentul economic e mai degraba supus taxarii cel putin pe munca in tara in care isi detaseaza lucratorii. Aceasta contradictie face practic nule toate inspctiile fiscale intemeiate pe aceasta argumentatie a detasarii unui sofer.

Iar pentru plata contributiilor sociale intr-o alta tara, sigur, ramane de demonstrat in ce tara soferul e detasat, cata vreme majoritatea soferilor se incadreaza la „pluriactivitate”, lucrand cate putin in mai multe tari mai degraba decat la detasare transnationala. Iar ipoteza este intarita si de decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 2 decembrie, care a adus in sfera detasarii doar activitatea de cabotaj. La ultima întâlnire, planificată pentru joi, 27 mai a.c., coordonatorul grupului de lucru va prezenta concluziile dezbaterilor, iar – la presiunea industriei – se aşteaptă şi propunerile ce urmează să fie înaintate ministrului Finanţelor. Concluzia este clară: transportatorii nu doresc o modificare a legislaţiei în vigoare, ci se impune o amnistie fiscală pentru rapoartele de inspecţie fiscală deja încheiate de către inspectorii ANAF, după o interpretare eronată a legii, şi care s-au finalizat cu decizii de impunere care se ridică – în unele cazuri – la valoarea cifrei de afaceri pe 2 ani a companiilor respective şi care nu vor putea fi niciodată plătite. De asemenea, se doreşte asumarea de către ANAF a unei metodologii clare de aplicare a legislaţiei, astfel încât diurnele sau indemnizaţiile de detaşare să nu mai fie impozitate.