Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Aderarea României la spațiul Schengen și perspectiva de a se alătura statelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) dau companiilor germane, în special celor din Bavaria, un nou impuls de a investi. Regiunea de sud-est a Europei a căpătat o nouă valoare pe harta zonelor cu potențial de dezvoltare, iar companiile germane acordă o atenție sporită acestor piețe.

În cadrul unei prezentări organizate de Camera de Comerț și Industrie (IHK) din München, intitulată „Rumänien & Bulgarien – Wachstum, Dynamik, Zukunft” (România și Bulgaria – creștere, dinamică, viitor), mai multe companii bavareze și românești au fost invitate la München pentru discuții și întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai autorităților din ambele țări.

Din partea României, pe lângă reprezentanții AHK România, au fost prezente companii bavareze Infineon Technologies România, Lipsticks GmbH și Knauf Group, companii românești OVES Enterprise și Assist Software, precum și autorități din cadrul Primăriei Municipiului Oradea, Primăriei Municipiului Deva și Primăriei Municipiului Reșița.

„Inițiativa IHK München de a reuni companii din Germania, România și Bulgaria este o consecință directă a interesului tot mai mare manifestat de companiile germane față de această regiune. Ne-am bucurat să vedem că și din partea României, firmele și autoritățile doresc să colaboreze cu mediul de afaceri german și să identifice noi modalități de creștere economică. În România, sectoare precum cele din  tehnologia informației și comunicațiilor, industria auto, energia, precum și producția și Industria 4.0 (inteligența artificială și analiza de date, robotica și automatizarea)  prezintă un potențial ridicat de afaceri pentru companiile germane. În plus, un ecosistem start-up în creștere oferă oportunități concrete pentru implicare antreprenorială. Mă bucură în mod special participarea la acest eveniment a multor  companii românești inovatoare și că, astfel, putem deschide și pentru ele piața de export germană.”, a menționat Sebastian Metz, directorul general AHK România.

Consulul general al României la München, Miheia-Mălina Diculescu-Blebea consideră că stabilitatea, eficiența și parteneriatul sunt reperele care definesc noul curs al României.

„Guvernul reformează finanțele, administrația și infrastructura – cu o prioritate clară pentru siguranța investițiilor și conectarea la Europa. Noile proiecte arată că România gândește strategic și acționează european. Aderarea la OCDE până în 2026 marchează tranziția de la un «rule taker» la un «rule maker» – un semnal puternic pentru investitori și parteneri. Până în 2030, România își propune să devină o forță tehnologică de încredere în Europa de Sud-Est – umăr la umăr cu Germania. Viitorul se construiește, nu se așteaptă.”, a declarat Miheia-Mălina Diculescu-Blebea.

Participarea autorităților și a întreprinderilor românești la astfel de evenimente contribuie la promovarea brandului de țară și la creșterea vizibilității internaționale a României, oferindu-i posibilitatea de a intra sau de a se extinde pe noi piețe. Efectele directe ale unei astfel de participări pot să nu fie vizibile imediat, însă pe termen mediu vor determina creșterea investițiilor străine și a exporturilor, precum și facilitarea dezvoltării de proiecte comune și parteneriate. În plus, întreprinderile românești vor avea ocazia să înțeleagă mai bine situația și firmele locale și să se pregătească pentru planurile viitoare de a deschide filiale în Germania.

Extinderea afacerilor, parteneriatele și schimburile comerciale, în special exporturile, sunt soluții reale pentru reducerea deficitului bugetar al României, care depășește 8% din PIB, precum și stimulentele pentru dezvoltarea economiei pe baze sănătoase.

Evenimentul a evidențiat potențialul economic, evoluțiile tehnologice și dinamica geopolitică a regiunii Mării Negre, inclusiv oportunitatea pentru participanți de a discuta direct condițiile specifice de operare și perspectivele concrete pentru implicare antreprenorială din fiecare țară.

România devine un centru performant în domeniul înaltei tehnologii și al inovării, oferind noi oportunități de afaceri pentru înaltă tehnologie și inovație prin parteneriate, investiții sau acces la noi piețe.

Aderarea la Spațiul Schengen de la începutul lui 2025 a permis simplificarea proceselor de liberă circulație a mărfurilor, ceea ce a contribuit la optimizarea afacerilor transfrontaliere.

Conform unei analize Uppy, previziunile de creștere globală pentru 2023 și 2024 rămân cu mult sub nivelurile din perioada pre-pandemie, ceea ce va afecta semnificativ volumul de comerț mondial.

Multe companii își revizuiesc bugetele pentru 2023 și le pregătesc pe cele pentru 2024, dar este un demers dificil în contextul actual, ilustrat de discrepanțele dintre previziunile economice elaborate de principalele instituții internaționale.

Potrivit Băncii Mondiale, creșterea globală este prognozată să încetinească de la 3,1% în 2022 la 2,1% în 2023. Evaluarea este puțin mai optimistă decât cea din ianuarie 2023, care era de creștere cu 1,7% pentru anul în curs. Cu toate acestea, încetinirea are consecințe uriașe, în special în economiile emergente și în curs de dezvoltare. Pe de altă parte, ușoara îmbunătățire a prognozelor pentru 2023 nu marchează începutul unei redresări reale, deoarece ele au fost revizuite în sens descendent pentru 2024. Banca Mondială estimează, în prognoza sa actualizată pentru iunie 2023, că PIB real global va crește cu 2,4% în 2024, în loc de 2,7%, cât era în prognoza din ianuarie anul trecut.

Estimarea de creștere a PIB în economiile avansate crește de la 0,5% la 0,7% pentru 2023, dar scade de la 1,6% la 1,2% pentru 2024. Statele Unite vor avea o creștere mai mare decât se preconiza inițial în 2023, de 1,1%, dar rata de creștere a PIB este de așteptat să scadă la 0,8% în 2024, în loc de 1,6%, cât spunea prognoza din ianuarie anul trecut. Pentru zona euro, Banca Mondială estimează o creștere de 0,4% în 2023 și 1,3% în 2024, previziuni mult mai pesimiste decât cele ale Comisiei Europene, de +1,1% și respectiv +1,6%.

Prognozele globale pentru 2023 au fost revizuite în sus mai ales datorită unei reevaluări favorabile a perspectivelor Chinei (+5,6% în loc de +4,3%), dar și unei recesiuni semnificativ mai scăzute decât cea așteptată în Rusia (-0,2% în loc de -3,3%).

FMI și OCDE sunt mai optimiste. OCDE, în prognoza sa actualizată pentru iunie, anunță o creștere globală de 2,7% în 2023 și 2,9% în 2024. FMI, care și-a publicat ultima actualizare în aprilie 2022, prognozează o creștere globală care va atinge 2,8% în acest an, înainte de a se redresa ușor la 3,0% în 2024. Încetinirea este mai ales în economiile avansate, în special în zona euro și Regatul Unit.

Dacă cifrele acestor instituții diferă uneori, ele sunt totuși de acord asupra unui punct: contextul extrem de fragil și incert. Economia mondială pare să-și revină treptat, după ce a suferit impactul pandemiei și al războiului Rusiei în Ucraina, iar FMI vede mai multe cauze ale acestei reveniri: redeschiderea economiei chineze, fluiditatea recâștigată a lanțurilor de aprovizionare și acalmia de pe piețele energetice și alimentare. Cu toate acestea, instituția crede că este vorba despre o îmbunătățire la suprafață, în timp ce în profunzime tensiunile cresc.