plăți digitale Archives

Românii cumpără tot mai mult online, iar creșterea din ultimii ani a transformat România în cea mai mare piață de comerț electronic din Europa de Est. Sectorul B2C a ajuns în 2025 la 12,9 miliarde de euro, cu 10% peste nivelul din anul anterior și de peste două ori mai mare decât în 2021, când valoarea pieței era de 6,1 miliarde de euro.

Datele apar în European E-Commerce Report 2026, realizat pentru Ecommerce Europe și EuroCommerce de Centre for Market Insights din cadrul Amsterdam University of Applied Sciences. Pentru 2026, raportul estimează că piața românească va continua să crească și va ajunge la aproximativ 13,5 miliarde de euro.

Creșterea din ultimii ani a consolidat poziția României în regiune. Potrivit clasificării folosite în raport, România are în prezent cel mai mare sector de comerț electronic din Europa de Est, reprezentând mai mult de jumătate din valoarea totală de 23,3 miliarde de euro a regiunii în 2025.

Dacă sunt luate în calcul împreună piețele din Europa Centrală și Europa de Est, România se află printre cele mai importante economii digitale din zonă. Cei 12,9 miliarde de euro cheltuiți online de români pentru bunuri și servicii sunt comparabili cu nivelul din Cehia, de 12,1 miliarde de euro, și depășesc valorile raportate pentru Austria, Ungaria sau Bulgaria.

La nivel regional, Polonia se află detașat pe primul loc, cu o piață de e-commerce de 47,4 miliarde de euro.

Piața românească a crescut cu 10% într-un singur an

Dinamica sectorului rămâne una susținută. În 2025, comerțul electronic din România a crescut cu 10%, peste media de 8% înregistrată în Europa Centrală.

În Europa de Est, creșterea a fost însă mai rapidă, de 14%. Raportul atrage atenția că această diferență trebuie privită și prin prisma nivelului de la care pornesc piețele din regiune, unele dintre acestea având încă o bază de dezvoltare semnificativ mai redusă.

În România, comerțul electronic a ajuns să reprezinte 3,39% din PIB, peste media de 2,82% din Europa Centrală și cea de 2,41% din Europa de Est.

Internetul este aproape universal, dar cumpărăturile online mai au loc de creștere

Datele raportului arată și un paradox al pieței românești: accesul la internet este foarte ridicat, însă o parte importantă dintre utilizatori încă nu cumpără online.

În 2025, 95% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani foloseau internetul, peste media de 93% din Europa Centrală. În schimb, doar 60% dintre aceștia făceau cumpărături online.

Prin comparație, în Europa Centrală proporția cumpărătorilor online ajungea la 74%.

Totuși, diferența față de acum câțiva ani s-a redus considerabil. În 2021, doar 38% dintre români cumpărau online, ceea ce înseamnă o creștere de 22 de puncte procentuale în patru ani.

Pentru 2026, raportul estimează că ponderea cumpărătorilor online din România va urca la 65%.

Bunurile domină piața, iar livrarea se mută tot mai mult în lockere

Structura pieței românești de e-commerce s-a schimbat și ea. În 2025, 65% din valoarea comerțului electronic provenea din vânzarea de bunuri, în timp ce serviciile reprezentau 35%.

În același timp, infrastructura de livrare se dezvoltă rapid, în special prin extinderea rețelelor de lockere. Pentru consumatori, acestea oferă mai multă flexibilitate în preluarea comenzilor și au devenit o componentă tot mai vizibilă a ecosistemului de comerț online.

Și metodele de plată se diversifică. Plățile digitale și portofelele electronice câștigă teren, iar soluțiile de tip Buy Now, Pay Later încep să fie tot mai prezente. Plata la livrare rămâne însă o opțiune importantă pentru consumatorii români.

Următoarea provocare: reguli egale pentru comercianții locali și cei din afara UE

Creșterea pieței vine însă și cu provocări pentru comercianții români. Potrivit ARMO, dezvoltarea comerțului electronic nu depinde doar de numărul tot mai mare de consumatori care cumpără online, ci și de existența unor condiții concurențiale echitabile.

Românii au acces la produse comercializate de companii din întreaga lume, ceea ce înseamnă că firmele locale concurează într-o piață fără granițe. În același timp, o parte dintre obligațiile de reglementare se aplică în principal companiilor care operează în România.

Eliminarea scutirii de taxe vamale pentru trimiterile cu valoare redusă provenite din afara Uniunii Europene reprezintă, potrivit ARMO, un pas în direcția reducerii acestui dezechilibru. Impactul măsurii va depinde însă de modul în care sunt aplicate regulile privind evaluarea vamală, siguranța produselor și responsabilitatea comercianților.

Cu o piață care a trecut în doar patru ani de la 6,1 la 12,9 miliarde de euro, România intră într-o nouă etapă a dezvoltării comerțului electronic. Potențialul de creștere rămâne important, mai ales dacă tot mai mulți utilizatori de internet se transformă în cumpărători online, iar infrastructura și regulile pieței țin pasul cu această evoluție.

European E-Commerce Report 2026 este disponibil pentru descărcare pe site-ul ARMO.

„În materia comerțului electronic, România nu mai este un stat mic, aflat la început de drum. Am depășit 12 miliarde de euro și suntem deja una dintre piețele relevante ale Europei Centrale și de Est. În același timp, cifrele ne arată foarte clar unde se află următoarea etapă de creștere: avem o penetrare a internetului comparabilă sau chiar mai bună decât în unele piețe mai mature, dar încă transformăm într-o proporție mai mică utilizatorii de internet în cumpărători online. Această diferență reprezintă o oportunitate reală pentru companiile românești”, declară Cristian Pelivan, director executiv ARMO.

Peste jumătate dintre români folosesc în mod curent serviciile de Internet Banking sau Mobile Banking, iar plata cu cardul și telefonul a devenit o practică obișnuită pentru o parte importantă a populației. Datele apar într-un sondaj realizat de FinZoom la solicitarea CEC Bank, care arată și o creștere a gradului de familiarizare cu soluțiile digitale de plată.

Potrivit cercetării, 51% dintre respondenți utilizează săptămânal sau chiar mai des serviciile de Internet Banking ori Mobile Banking. Alți 21% apelează ocazional la aceste instrumente, în timp ce 28% nu folosesc deloc serviciile bancare online.

Un alt indicator al digitalizării plăților este notorietatea RoPay. Mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj, respectiv 54%, spun că au auzit despre serviciul românesc de plăți și transferuri, disponibil direct prin aplicațiile de Mobile Banking.

Cardul și telefonul, tot mai prezente la cumpărături

Comportamentul de plată s-a schimbat și în zona cumpărăturilor online. Aproape 80% dintre respondenți afirmă că au folosit cardul bancar pentru achiziții realizate pe internet.

Plata facturilor este, de asemenea, puternic digitalizată. 59% dintre participanți folosesc în mod constant cardul sau un cont bancar pentru achitarea facturilor lunare.

Telefonul mobil câștigă teren și în magazinele fizice. Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 49,38%, spun că utilizează Google Pay sau Apple Wallet pentru a plăti direct cu telefonul.

În ceea ce privește metodele de plată în magazine, 39,36% dintre români folosesc atât numerar, cât și cardul sau telefonul. Doar cu cardul ori telefonul plătesc aproximativ 30% dintre respondenți, în timp ce aproximativ un sfert preferă exclusiv numerarul. Plata doar cu telefonul, prin scanarea unui cod QR, este menționată de puțin peste 6% dintre participanți.

Cei mai mulți își urmăresc lunar veniturile și cheltuielile

Sondajul indică și o preocupare ridicată pentru monitorizarea bugetului personal. Aproape două treimi dintre respondenți, respectiv 67%, spun că își urmăresc lunar veniturile și cheltuielile.

Puțin peste 15% fac acest lucru doar în anumite luni, iar aproximativ 17% își monitorizează rareori sau niciodată bugetul.

În privința economiilor, depozitele bancare reprezintă cea mai frecventă opțiune, fiind indicate de puțin peste 26% dintre respondenți. Alte 20,53% își păstrează economiile în conturi curente, iar 18,63% preferă numerarul în lei.

Peste 17% dintre participanți au economii în valută, în principal euro sau dolari americani. Acțiunile și fondurile de investiții sunt utilizate de peste 16% dintre respondenți, în timp ce criptomonedele rămân o opțiune marginală, fiind indicate de puțin peste 1%.

Cercetarea a fost realizată online de comparatorul financiar FinZoom, la solicitarea CEC Bank, pe un eșantion de aproximativ 1.200 de persoane din întreaga țară, reprezentativ pentru utilizatorii de internet.

Dintre participanți, 60% sunt salariați, peste 80% locuiesc în mediul urban, iar 58% au studii superioare sau postuniversitare.