Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

DP World a anunțat pe 15 mai deschiderea a trei noi locații în România, care vor oferi un impuls semnificativ în consolidarea poziției țării noastre drept centru cheie al comerțului european și vor încuraja creșterea economică din regiune.

Două dintre acestea – un terminal cargo de 5 ha pentru mărfuri grele, voluminoase și complexe și un nou terminal „roll-on, roll-off” (RO-RO) care va gestiona până la 80.000 de vehicule/an – sunt în Constanța, cel mai mare port de containere de la Marea Neagră, și în ele compania a investit 65 milioane de euro. Iar alte 50 de milioane de euro vor fi alocate pentru o nouă platformă multi-transport tot în Constanța, care se va inaugura în 2025.

A treia locație nou lansată se află la Aiud, în inima industrială a României, care acum găzduiește un nou hub logistic intermodal de 8 ha ce leagă transportul rutier cu cel feroviar, și care a necesitat o investiție de 21 de milioane de euro.

Noile facilități vor îmbunătăți conectivitatea dintre serviciile existente de transport maritim, feroviar, pe barje și rutier ale DP World în toată România și circulația mărfurilor între Europa continentală și Marea Neagră, Marea Nordului și Marea Adriatică.

DP World aniversează 20 de ani de prezență în România, timp în care a investit aici peste 250 de milioane de euro, sumă în care sunt incluse și granturi din partea Uniunii Europene. De altfel, țara noastră este prima ţară europeană în care s-a extins compania și în cei 20 de ani și-a majorat considerabil operațiunile, contribuind la creșterea impresionantă a portului, în paralel cu dezvoltarea rapidă a României, care este acum a doua economie ca mărime a Europei de Est, după Polonia.

DP World anticipează că aceste investiții vor încuraja marile companii să își mute sau să își extindă unitățile de producție din regiune, într-un context în care conceptele de nearshoring și reshoring devin din ce în ce mai răspândite în Europa, pe măsură ce tensiunile geopolitice se intensifică.

Un exemplu de nearshoring și reshoring poate fi văzut în industria automotive, care a crescut rapid în ultimii ani în regiune și este de așteptat să crească în continuare. Piața automotive reprezintă deja 13% din PIB-ul României, Mercedes-Benz, Dacia, deținută de Renault, și Ford având deja unități de producție locale.

Dar companiile din industria auto investesc din ce în ce mai mult și în țările din vecinătate – Ungaria, Polonia și Turcia – ceea ce face ca lanțurile de aprovizionare robuste și infrastructura, cum este terminal RO-RO, să devină din ce în ce mai importante nu doar pentru România, ci și pentru întreaga regiune, așa cum a subliniat și Rashid Abdulla, CEO și Managing Director DP World Europe, care și-a început cariera în poziția de Manager al DP World România în 2004. „România este o economie dinamică și bine poziționată pentru a beneficia de creșterea nearshoring și a producției, iar DP World așteaptă cu nerăbdare să își consolideze prezența pe plan local și să implementeze noile investiții pentru a o sprijini, deoarece ea joacă un rol tot mai important în comerțul și creșterea economică din regiune.”

Aceste investiții, așa cum a declarat Cosmin Cârstea, CEO DP World România, vor crește fluxurile de marfă din țară cu aproximativ 2.000.000 t/an și vor face ca DP World Constanța să își consolideze semnificativ poziția ca unul dintre cele mai importante hub-uri de containere și RO-RO din Europa Centrală și de Est, ce asigură cea mai mare parte a comerțului UE cu Turcia și Asia Centrală. „Iar pentru a ajuta acest lucru intenționăm să deschidem și un centru de excelență pentru servicii în Balcani, facilitând comerțul pentru țările din jurul României.”

La inaugurarea celor două locații din Constanța au participat înalți oficiali români, printre care Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, care a salutat în numele guvernului cea mai recentă investiție a DP World în infrastructura logistică localăp, a amintit că acesta este un partener puternic al României și a subliniat că „Portul Constanța a deschis România către noi piețe și oportunități comerciale, a oferit locuri de muncă stabile și calificate și a catalizat dezvoltarea unei serii de business-uri adiacente”. DP World intenționează să își dezvolte capacitățile și caută soluții mai rapide și mai sustenabile pentru lanțul de aprovizionare și în alte țări din Europa, iar în ultimii ani a derulat programe de extindere a porturilor în șase dintre cele 11 terminale majore de pe continent, inclusiv la Anvers (Belgia), Novi Sad (Serbia) și London Gateway (Marea Britanie).

Capacitatea de preluare pe cale ferată a mărfurilor care intră și ies din portul Constanța va fi crescută în următoarea perioadă ca urmare a degrevării liniilor de cale ferată de vagoanele abandonate acolo și ca urmare a programelor de modernizate începute recent de CFR SA pe fondul conflictului militar din Ucraina. Cu toate acestea situația blocajului din portul Constanța va continua în condițiile în care fluxul de marfă s-a triplat de la începutul războiului, după cum au afirmat specialiștii prezenți în cadrul evenimentului Constanța Grains & Intermodal Hub, organizat joi, 7 iulie, de revista Tranzit la București.

Războiul din Ucraina pune o enormă presiune pe portul românesc de la malul Mării Negre, ale cărui capacități sunt exploatate la maxim și nu mai fac față volumelor venite din țara vecină și nu numai, motiv pentru care atât importurile, cât și exporturile sunt extrem de îngreunate. Pe termen scurt, așa cum a precizat Ionuț-Cristian Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și coordonatorul sectorului feroviar din România, statul român a demarat o serie de proceduri și de lucrări pentru eficientizarea intrării în port, inclusiv scoaterea la licitație a vagoanelor scoase din uz care aparțin CFR Marfă SA. Tot aici, a precizat oficialul, Guvernul a aprobat un Memorandum pentru lucrări de reparații pentru care au fost bugetate 200 de milioane de lei, circa 40 de milioane de euro, iar pe termen mediu se are în vedere modernizarea întregii infrastructuri a portului cu bani europeni, circa 900 de milioane de euro.

„Se lucrează la reabilitatea a 35 de linii de cale ferată din port, din care doar două însă sunt ocupate de vagoane. În paralel se desfășoară și o procedură de licitații pentru restul liniilor până la 99 de linii din port. În perspectivă, doresc să anunț că astăzi (n.r. – 7 iulie) am primit informațiile de la CFR privind un proiect de circa 900 de milioane de euro pentru modernizarea întregii infrastructuri feroviare din Port Constanța pentru care vom identifica finanțare europeană. Acest proiect se află în fază de aviz de mediu, însă într-un mod realist, lucrările vor fi gata pe termen mediu, adică în următorii cinci ani. Iar pe termen scurt, așa cum se va întâmpla anul acesta, vom rezolva această zonă de modernizare a celor 99 de linii pentru care avem finanțare de la bugetul de stat. Va fi o perioadă dificilă, încercăm să gestionăm situația cât putem de bine, dar import e că se lucrează. Urmărim cu atenție tot ce se întâmplă“, a precizat secretarul de stat Săvoiu în intervenția sa din panelul organizat de Tranzit.

Oficialul Ministerului Transporturilor a mai afirmat că în afară de proiectele cuprinse în Masterplanul României pentru Transport, este nevoie ca în următoarea perioadă să fie definite și alte proiecte ce vizează eficientizarea transferului de marfă în zona de frontieră, atât pe transport rutier, cât și pe transport feroviar. Discuțiile se poartă inclusiv la nivelul Comisiei Europene, prin intermediul comisarului european: „Avem o listă de proiecte ce trebuie preluate foarte rapid într-un masterplan pe care avem de gând să-l realizăm într-un termen scurt, maxim o lună de zile. Există un angajament și sunt discuții începute la nivelul Comisiei Europene, prin intermediul comisarului Adina Vălean. Investițiile vizează nu doar Portul Constanța, ci și zona Portului Galați, acolo unde, recent, au fost încheiate reparațiile pe tronsonul feroviar de cale largă, termenul de predare fiind mai rapid cu o lună decât cel anunțat. Totodată avem în vedere și repararea și extinderea liniei de largă din nordul României, între Valea Vișeului și Câmpulung la Tisa pentru a exista mai multe puncte de transbordare. Avem în vedere și modernizări pe relația Moldova – zona Ungheni-Iași, și de asemeni ne propunem achiziția de echipamente și instalarea de echipamente de transbordare pentru a crește viteza de transfer de marfă de pe un mod de transport pe altul. În analiza strategică pe care o vom face, rămâne de văzut care sunt proiectele și care este ordinea în care vor fi prioritizate și unde vom putea obține fonduri europene“, a mai punctat Ionuț-Cristian Săvoiu.

Constanța Grains & Intermodal Hub a fost un eveniment dedicat transportului intermodal și problemelor de logistică cu care se confruntă portul Constanța. Conferința a reunit mai multe teme de discuție, inclusiv alternative multimodale și legături cu hinterlandul românesc. O amplă analiză a discuțiilor puteți citi în numărul următor al revistei Tranzit.