Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

În 2023, organizarea transportului, manipularea mărfurilor, și alte servicii auxiliare (cod CAEN 5229) au beneficiat de rolul comerțului în economia românească și cea europeană, în general, fiind intensificată cererea pentru soluții logistice complexe. Profiturile din acest sector au fost impulsionate de extinderea centrelor de distribuție și de creșterea comerțului electronic, precum și de externalizarea în mai mare măsură a activităților logistice ca urmare a reducerii vânzărilor și nevoii de a distribui cantități mai mici cu o frecvență mai mare.

În același timp, activitățile de servicii anexe pentru transporturi terestre (cod CAEN 5221) – luate în calcul de asemenea la categoria de activități logistice și de manipulare -au fost susținute de investițiile în infrastructură, multe derulate cu bani europeni, cum ar fi modernizarea căilor ferate și dezvoltarea terminalelor multimodale. De asemenea, cererea pentru spații de depozitare (cod CAEN 5210) a crescut semnificativ, în special în zonele urbane mari și în apropierea hub-urilor logistice. Investițiile în infrastructură și extinderea capacităților logistice au atras investiții străine și au îmbunătățit poziția României ca hub logistic în Europa de Est.

Cu toate investițiile și eficientizările posibile, reducerea consumului nu a putut fi contracarată, astfel că segmentul logistic și expediții au atins un profit total de 392 de milioane de euro, în scădere cu 55,4 milioane de euro față de anul anterior când se înregistrau 447,4 milioane de euro.

Venituri puțin mai mari, dar profituri diminuate

Și la nivelul profiturilor obținute din activități de expediții, logistică și depozitare, Bucureștiul și Ilfovul sunt pe primul loc și tot la foarte mare distanță de restul județelor, cu un total de 170,7 milioane de euro, față de 196,6 în 2022, 127,80 în 2021 și 83,20 în 2020. Clasamentul continuă, ca și în 2022 și 2021, cu Constanța – care a cunoscut o dezvoltare fulminantă după preluarea traficului de mărfuri având ca origine sau destinație Ucraina sau Republica Moldova – cu un profit de 52,1 milioane de euro, față de 60,6 în 2022 și 30,5 în 2021, și cu Arad – cu un profit de 20,09 milioane de euro, având o creștere de 8,19 milioane de euro de la 11,9 milioane de euro în 2022 – devansând în 2023 Bihor (18,06/19,2 milioane de euro) și Timiș (13,2/14,5 milioane de euro).

O ascensiune foarte mare a înregistrat-o Iașiul, care a câștigat șase poziții față de 2022 și intră în top 10 având un profit total de 11,44 milioane de euro (de la 6,52milioane de euro anul anterior), demonstrând potențialul piețelor de la granița estică cu România (Republica Moldova și Ucraina), cele două țări mutându-și la Iași și Suceava capacități comerciale, logistice și chiar mini-industriale. Urmează Argeș, cu 9,88 milioane de euro, față de cele 10,2 milioane de euro în 2022, respectiv 8 în 2021, Giurgiu care urcă o poziție în clasament cu 8,67 milioane de euro și Prahova cu 7,9 milioane de euro. Top 10 se încheie cu o intrare nouă și, anume, Cluj cu 7,3 milioane de euro, deși în 2022 era poziționat tocmai pe locul al treisprezecelea cu 6,1 milioane de euro.

Astfel, județe, precum Galați și Brașov, care reușiseră să intre în top în 2022 nu se mai regăsesc și în topul pe 2023 având profituri de 7,2, respectiv 5,1 milioane de euro. Județele aflate în Top 10 în funcție de profit se află și în Top 10 după cifra de afaceri, cu excepția Prahovei, care înlocuiește Brașovul.

Ultimele 10 județe cu cele mai mici profituri din logistică în 2023 sunt: Vaslui (1,14 mil. euro), Buzău (1,02 mil. euro), Botoșani (1,01 mil. euro), Caraș-Severin (966.109 de euro), Mehedinți (864.219 euro), Covasna (844.231euro), Ialomița (806.577 de euro), Brăila (757.470 euro), Vrancea ( 630360 euro) și Gorj (570.781 euro). Din topul „codașelor” s-au salvat față de 2022 județele Teleorman (1,31 mil. euro), Bacău (1,91 mil. euro),  Călărași (1,47 mil. euro),  Tulcea (1,37 mil. euro),  Vâlcea (2,79 mil. euro) și Harghita (2,95 mil. euro). Iar Vaslui, Buzău, Caraș-Severin și Vrancea – județe care în 2022 reușiseră să își crească profiturile față de 2021 și să se detașeze de pozițiile inferioare din topul ultimelor 10, au revenit printre ultimele clasate.

Cu un profit total de 1,20 de miliarde de euro pe ramura de transport rutier de mărfuri în 2022, aceasta se situează pe locul al zecelea în România și decade cu patru poziții față de 2022, deși are o creștere de 17 milioane de euro, fiind depășită de realizarea de softuri la comandă, activități ale holdingurilor, închiriere de bunuri imobiliare și comerț cu amănuntul în magazine nespecializate.

Județele din Top 10 după cifra de afaceri sunt și în Top 10 după profit, dar în altă ordine

Pe primele două locuri în topul după profiturile totale din transport se mențin cele două județe din Top 10 după cifra de afaceri: Argeș (118 milioane de euro față de cele 116,5 din 2022) și București (cu 101,8 milioane de euro, mai puțin cu 7,6 milioane de euro decât în anul anterior, când înregistra 109,4 milioane de euro), deși în 2021 București ocupa prima poziție, cu 86,40 de milioane de euro, urmat de Argeș, cu 75,90 de milioane de euro. Pe locul al treilea se menține Cluj, cu 64,10 milioane de euro, tot în scădere de la 77 milioane de euro în 2022, dar încă în creștere față de 2021, când ocupa poziția a cincea și înregistra o cifră de afaceri de 56,10 milioane de euro.

Pe locul al patrulea a urcat cu o poziție Bihor cu 60,40 de milioane de euro, față de 70,50 de milioane de euro în 2022, deși are o scădere de aproape 10 milioane de euro. Urmează două județe care au înregistrat cifre de afaceri mult mai mici și și-au inversat pozițiile în clasament față de 2022: Constanța, care a urcat cu trei poziții, pe locul al cincilea, cu 59,10 milioane de euro (anul trecut având 60,50 de milioane de euro) și Arad, care se poziționează pe locul al șaselea cu 57,90 de milioane de euro, față de cele 63,90 din 2022. Suceava se află în scădere cu trei poziții, ajungând tocmai pe locul al șaptelea cu 55,20 de milioane de euro, față de 75,50 în 2022 și 65,50 în 2021, când era chiar pe poziția a treia.

Prahova  se menține pe locul al optulea cu 51,70 de milioane de euro (anul trecut având 52,10 milioane de euro), în timp ce Sibiu, având 43,30 de milioane de euro, urcă pe poziția a noua, de la 43 de milioane de euro, deși în 2021 ieșise din top, cu 33,80 de milioane de euro. Clasamentul primelor 10 județe după profitul total din transport se încheie cu Timiș, care coboară pe ultima poziție cu 40 milioane de euro, de la cele 44,70 de milioane de euro din 2022, când ocupa locul al nouălea.

Toate județele fruntașe își mențin poziția atât în topul celor mai profitabile județe, cât și în cel al celor cu cele mai mari cifre de afaceri în 2023, deși fiecare dintre ele au înregistrat scăderi semnificative în ceea ce privește profitul față de 2022, excepție făcând doar Sibiul, care a avut o creștere minoră de 300.000 de euro. Astfel primele zece județe au atins un profit de 651,5 milioane de euro, mai mult de jumătate din cifra totală din România, de 1,2 miliarde de euro, restul județelor însumând doar 544,90 de milioane de euro.

Pe ultimele 10 locuri în clasamentul județelor în ceea ce privește profitul se află Brăila (care urcă două poziții, cu 10,6 milioane de euro, față de 11,6 în 2022), Satu Mare (10,5 milioane de euro), Mehedinți (10,5 milioane de euro/10,9), Tulcea (9,6 milioane de euro/9,5), Olt (cu 9,5 milioane de euro), Călărași (9,1 milioane de euro, față de 8,5 în 2022), Harghita (8,7 milioane de euro/10,4), Vrancea (8,5 milioane de euro, la fel ca în 2022), Caraș-Severin (4,8 milioane de euro/6,2) și Botoșani, care a înregistrat doar 3,8 milioane de euro profit, față de 4,9 anul anterior. Spre deosebire de 2022, Vaslui și Teleorman s-au „salvat” din rândul ultimelor companii, cedând loc pentru Olt și Satu Mare. Teleorman iese din clasamentul „codașelor” și urcă șapte poziții, atingând un profit de 12,9 milioane de euro, cu 500.000 de euro mai mult față de 2022