studiu Comisia Europeană Archives

Sursa foto: EBRD/CPCS

Comisia Europeană a publicat rezultatele Studiului privind conexiunile de transport durabile între Europa și Asia Centrală, oferind o bază solidă pentru investiții potențiale majore în conexiuni de transport durabile între UE și Asia Centrală. Studiul realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și finanțat de UE identifică rețeaua cu cele mai durabile conexiuni de transport și oportunități de investiții pentru cele cinci țări din Asia Centrală, pentru a-și maximiza potențialul economic sustenabil, conectându-se mai bine între ele și cu Europa.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „Acest studiu cuprinzător a căpătat o importanță geopolitică semnificativă în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Abordarea coerentă a coridoarelor de transport va contribui la competitivitatea, atractivitatea economică și eficiența operațională a rețelelor de transport din Asia Centrală. Rezultatele includ recomandări concrete în ceea ce privește atât infrastructura rigidă, cât și elementele de conectivitate soft – dacă toate aceste acțiuni și proiecte propuse sunt implementate, rețeaua centrală transcaspică ar putea asigura un timp de tranzit previzibil de 13 zile și ar aduce Asia Centrală mai aproape, prin legături de transport durabile.”

Pe lângă identificarea și prioritizarea a 33 de nevoi de investiții în infrastructura dură în întreaga regiune (legate de modernizarea/reconstrucția căilor ferate/drumurilor existente, legături feroviare/rutiere suplimentare, extinderea flotei, extinderea capacității portuare, material rulant, centre logistice, depozitare etc.), studiul propune, de asemenea, 7 acțiuni coordonate privind măsurile de conectivitate soft. Este vorba despre facilitarea comerțului, măsuri de reglementare, digitalizare, armonizare a tarifelor, proceduri vamale, controale la frontieră, interoperabilitate, liberalizare a pieței etc.

Recomandările includ înființarea unei instituții oficiale de gestionare a coridoarelor, digitizarea documentelor de transport, îmbunătățirea comerțului transfrontalier fără hârtie, interoperabilitatea sporită, liberalizarea pieței și stabilirea coordonată a tarifelor. Toate acestea sunt acțiuni specifice, concrete, implementabile și realiste, care pot contribui la sustenabilitatea, competitivitatea, atractivitatea economică și eficiența operațională a conexiunilor de transport în Asia Centrală.

Studiul va duce la o serie de consultări detaliate cu părțile interesate în toamna acestui an și la un Forum al investitorilor, preconizat la începutul lui 2024, pentru a asigura urmărirea concretă a proiectelor identificate, într-o abordare Team Europe.

Studiul, realizat în perioada noiembrie 2021-iunie 2023, face parte din strategia Global Gateway și a avut două obiective:

identificarea celor mai durabile coridoare de transport care conectează cele cinci republici din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan) cu Rețeaua de transport transeuropeană extinsă (TEN-T) a UE, în urma unei evaluări bazate pe sustenabilitatea de mediu, socială, economică, fiscală/datoriilor, precum și viabilitatea politică;
propunerea de acțiuni cheie pentru dezvoltarea coridoarelor atât în ceea ce privește infrastructura fizică (conectivitate rigidă), cât și mediul favorabil (conectivitate soft), inclusiv prioritizarea acestora pe baza unei abordări coerente și durabile a dezvoltării coridoarelor de transport.

Din punct de vedere geografic, studiul a evaluat coridoarele noi existente și potențiale care ar asigura cele mai durabile conexiuni de transport între toate cele cinci republici din Asia Centrală și rețeaua TEN-T, care acoperă cele 27 de state membre ale UE, dar și Balcanii de Vest, țările Parteneriatului Estic (inclusiv Caucazul) și Turcia.

Acest lucru a fost realizat în urma evaluării situației actuale a rețelelor de transport din regiune, precum și a consultărilor cu părțile interesate, inclusiv nu numai țările din Asia Centrală, ci și statele membre ale UE, sectorul privat, organismele relevante ale ONU, organizațiile și asociațiile internaționale relevante, instituții financiare internaționale, organizații ale societății civile, grupuri de interese și multe altele.

În ceea ce privește modurile de transport, accentul s-a pus pe transportul terestru (ferroviar și rutier) și pe conexiunile maritime (Marea Caspică și Marea Neagră). Au fost analizate interoperabilitatea cu alte moduri de transport, condițiile legale și de reglementare, procedurile vamale, acordurile bilaterale existente între diferitele țări în cauză și posibilele puncte de legătură multimodale de-a lungul acestor coridoare.

Transportul intermodal de mărfuri permite valorificarea avantajelor fiecărui mod de transport în parte – rutier, feroviar, pe căi navigabile sau aerian – cu focus pe flexibilitate, viteză de deplasare, costuri și performanțe de mediu. Finanțarea totală a UE aferentă perioadei

2014-2020 pentru proiecte care sprijină intermodalitatea, angajate prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Facilitatea pentru conectarea Europei (CEF) a fost de aproximativ 1,1 miliarde de euro. Cu toate acestea, rutierul rămâne modul preferat de transport, în ciuda impactului negativ asupra poluării. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu elaborat de Curtea Europeană a Auditorilor pentru Comisia Europeană (CE).

Sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană pentru proiectele de transport intermodal de marfă și reglementarea aferentă nu au fost suficient de eficiente, se arată în studiu, deoarece nu există încă condiții echitabile pentru transportul intermodal de marfă la nivelul UE, astfel că acesta din urmă nu poate concura de la egal la egal cu transportul rutier, din cauza barierelor de reglementare și de infrastructură. Deși intermodalitatea face parte din strategiile mai ample privind ecologizarea transportului de marfă, CE nu are o strategie dedicată în acest sens.

În primul rând, Comisia nu a stabilit obiective cantitative pentru ponderea transportului intermodal de marfă din volumele totale, însă a trasat ținte nerealiste pentru 2030 și 2050 în ceea ce privește utilizarea sporită a căilor ferate și a căilor navigabile interioare pentru transportul cargo. De asemenea, statele membre și-au propus creșterea transportului feroviar de marfă individual, fără a-l alinia la nivelul UE, se mai arată în raport.

Referindu-se la ceea ce ar trebui făcut, raportul arată că CE ar trebui să specifice – în strânsă cooperare cu statele membre în cauză – ținte pe coridorul rețelei centrale în ceea ce privește ponderea fluxurilor de trafic de marfă pe fiecare mod de transport în parte, inclusiv fluxurile intermodale, și să solicite coordonatorilor europeni să raporteze cu privire la atingerea acestor obiective, coroborat cu identificarea investițiilor necesare pentru a le respecta. De asemenea, trebuie îmbunătățită colectarea de date privind transportul intermodal de mărfuri la nivel național, în colaborare cu Eurostat și cu oficiile naționale de statistică, în special prin evaluarea necesității ca cerințele de furnizare a datelor să fie incluse într-un act legislativ.

O a treia recomandare a fost ca CE să ofere statelor membre orientări clare cu privire la standardele de performanță, împreună cu elaborarea unui plan de dezvoltare a terminalelor, în special în ceea ce privește tranzitul transfrontalier și de-a lungul coridoarelor rețelei centrale. În cele din urmă, raportul propune luarea de măsuri pentru a stimula în continuare transferul către multimodal prin proiecte cu finanțare europeană.