Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

CNR (Comitetul Național Rutier din Franța) a publicat de curând un studiu referitor la activitatea, specificul și costurile de exploatare ale flotei austriece de ansambluri de 40 t pentru transport internațional pe distanțe lungi, studiu pe care l-a realizat la începutul lui 2020, înainte de criza sanitară.

În introducere se vorbește, printre altele, despre rețeaua dezvoltată de transport, cu infrastructură de foarte bună calitate și bine întreținută, care fac ca Austria să considere că și-a atins obiectivele în materie de dezvoltare a rețelei rutiere, feroviare și fluviale.

Rețeaua rutieră se compune din 48% autostrăzi și drumuri rapide și 52% drumuri prioritare și este completată de 25.000 km de drumuri regionale și 70.00 km de drumuri comunale. Rețeaua feroviară este gestionată în majoritatea sa de societatea ÖBB (Österreichische Bundesbahnen). Transportul de camioane pe calea ferată se dezvoltă rapid, traversarea Tyrolului pe calea ferată câștigând tot mai mult teren față de autostradă, pentru care costul crește continuu în ultimii ani. Datorită subvențiilor importante din partea statului, intermodalul costă cu 25% mai puțin decât transportul pe autostradă și le permite șoferilor să respecte mai bine timpii de condus și de odihnă.

Pe Dunăre există barje de mare capacitate pe axele Passau-Viena-Budapesta, iar aeroportul cel mai important din țară este cel din Viena, care asigură aproape 85% din traficul pasagerilor și mai mult de 90% din traficul de mărfuri ale Austriei, cu peste 32 de milioane de călători în 2019.

În 2019, 30,8% din transportul de marfă din această țară se făcea pe șosea, 66,7% era feroviar și 2,4% era fluvial, proporții oarecum constante de la un an la altul, dar cu o ușoară tendință de creștere a feroviarului și de scădere a celorlalte două.

Austria se plânge însă și de niște decizii greșite luate de guvernele din trecut pentru a dezvolta căi de comunicație în regiuni vulnerabile din punct de vedere ecologic. Pentru a face față la această combinație dificilă de criterii economice și ecologice au trebuit luate măsuri care au făcut din Austria un avanpost în protecția mediului, unele drumuri nefiind deschise decât pentru camioanele cu emisii scăzute de zgomot. În prezent se fac numeroase investiții, și sunt prevăzute și altele noi, pentru a direcționa utilizatorii rețelei de drumuri spre soluții de transport și mai prietenoase cu mediul.

Guvernul Austriei publică periodic un plan director referitor la mobilitate, iar cea mai recentă versiune a lui, elaborată pentru 2021-2030, se inspiră din obiectivele europene și din Acordul de la Paris și pare foarte ambițioasă în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe termen scurt, Austria promite să ia deciziile necesare în materie de transport și să treacă la fapte înainte de 2030, pentru a atinge neutralitatea emisiilor de carbon în 2040. Această țară intenționează să promoveze dezvoltarea transportului în comun, iar în ceea ce privește autoturismele personale și vehiculele cu două roți programează electrificarea completă a parcului până în 2040. În același interval, transportul de mărfuri trebuie să se facă tot mai mult pe calea ferată, iar în 2040 Austria are în plan să aibă un parc de vehicule comerciale care merg pe electricitate sau altă sursă de energie prietenoasă cu mediul. În ceea ce privește transportul fluvial și cel aerian, ele vor trebui să se adapteze la aceste schimbări și să propună soluții ecologice.

În plus, Austria intenționează să reducă exportul de carburanți în rezervoarele mașinilor și să pună capăt turismului în scopul de a cumpăra carburant, care este foarte dezvoltat acum deoarece taxele pe carburanți de aici sunt mai mici decât în multe țări vecine.

CNR (Comitetul Național Rutier din Franța) a publicat de curând un studiu referitor la activitatea, specificul și costurile de exploatare ale flotei austriece de ansambluri de 40 t pentru transport internațional pe distanțe lungi, studiu pe care l-a realizat la începutul lui 2020, înainte de criza sanitară.

Din acesta reiese că Austria a profitat mult timp de poziția sa de tranzit în regiune, care conectează zonele cele mai dezvoltate ale Europei (Elveția, Germania, nordul Italiei) cu centrele de producție din est (din Ungaria, sudul Slovaciei, Cehia). Astfel că flota sa s-a adaptat la evoluțiile piețelor vecine și, după o perioadă de vârf în anii 1990, s-a confrunta rapid cu concurența care a apărut ca urmare a intrării a 10 noi state în UE, dintre care patru erau vecinii săi direcți. În aceste condiții, cele mai multe firme austriece activează în calitate de organizatori de transport, care caută valoare adăugată mare și subcontractează cea mai mare parte din transportul rutier internațional operatorilor din țările vecine de la est. După un deceniu de scădere a volumelor, mai exact de înjumătățire, flota austriacă se concentrează tot mai mult asupra pieței interne, la fel cum se întâmplă și în alte țări vestice.

Activitatea flotei austriece este împărțită între transport național, cu două treimi, și transport internațional, cu o treime. La național distanța medie este mică, urmare a suprafeței mici a țării, iar la internațional același indicator sugerează o activitate regională, axată pe țările vecine, mai ales Germania și Italia.

Activitatea a avut o evoluție lineară în ultimii 10 ani: transportul național a crescut în medie cu 2,5%/an, cu o scădere ușoară în 2012 și 2013, ajungând în 2019 la 17.249 de milioane de tone-kilometri, iar transportul internațional a pierdut 5%/an din 2009 încoace, ajungând la 9.195 de milioane de tone-kilometri.

Cabotajul este pentru austrieci o activitate de nișă, fiind mai degrabă complementar traseelor internațional, iar volumele stagnează la 2% din totalul activității flotei. Principala piața unde austriecii fac cabotaj estre Germania, cu volume stabile, de circa 400 de milioane de tone-kilometri, urmată la mare distanță de Italia și Franța, cu mai puțin de 100 de milioane de tone-kilometri.

În schimb cabotajul realizat de străini în Austria crește cu o medie de 13%/an, reprezentând în 2019 peste 8% din transportul intern al acestei țări. Camioanele care fac cel mai mult cabotaj în Austria sunt din Slovacia, Ungaria și Slovenia, dar și cele românești profită de faptul că trec pe aici în drumul spre Germania sau Franța pentru a face numeroase curse în Austria.

Structura transportului rutier de marfă sub pavilion austriac în 2019

 (Sursa: Eurostat)