studiu Archives - Pagina 3 din 23

Un nou studiu „Atitudini sociale privind riscul în trafic” susținut de Ursus Breweries și realizat de Cult Research, în parteneriat cu Poliția Română, prin Direcția Rutieră și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, arată că șoferii din România se simt mai în siguranță ca oricând în trafic. Nivelul percepției de siguranță rutieră a urcat la 66%, cel mai ridicat procent din ultimele aproape două decenii de măsurători, în creștere față de 57% în 2022.

Evoluția este pusă pe seama intensificării controalelor rutiere, a extinderii sistemelor de monitorizare video și a unor măsuri de prevenție și educație rutieră. 94% dintre șoferi susțin instalarea camerelor fixe pentru monitorizarea traficului, iar peste 80% consideră necesară o aplicare mai fermă a legislației rutiere.

Cu toate acestea, percepția generală asupra siguranței rutiere nu sunt interpretate complet în comportamente mai responsabile. Unul din trei șoferi continuă să se simtă nesigur în trafic, invocând în principal conduita riscantă a celorlalți participanți, manevrele periculoase și problemele de infrastructură.

„Derularea acestui studiu periodic ne oferă o imagine clară asupra evoluției comportamentelor în trafic și asupra eficienței măsurilor implementate. Rezultatele confirmă că intervențiile precum monitorizarea video și controalele mai stricte contribuie la creșterea siguranței rutiere, dar evidențiază și nevoia de a continua eforturile pentru consolidarea disciplinei în trafic.”, a declarat Radu Gâtan, Comisar Șef de Poliție, Director Adjunct Direcția Rutieră.

„Schimbarea comportamentelor este un proces de lungă durată, iar îmbunătățirea percepțiilor privind siguranța rutieră face parte din acest proces. Ne-am asumat să contribuim la această schimbare alături de partenerii noștri instituționali, atât la nivel de companie, cât și de industrie. Ne bucurăm că rezultatele acestui studiu confirmă că suntem pe drumul cel bun.”, a precizat Robert Uzună, Vicepreşedinte Corporate Affairs, Ursus Breweries.

Deși unele comportamente agresive în trafic sau depășirea vitezei au înregistrat o ușoară scădere, problemele persistă. Viteza neadaptată și lipsa de atenție rămân printre cele mai frecvente riscuri.

Utilizarea telefonului la volan este în continuare printre cele mai frecvente: 31% dintre șoferi recunosc că vorbesc la telefon fără sistem hands-free, iar 12% accesează rețele sociale în timpul condusului. La acestea se adaugă obiceiuri precum consumul de alimente sau neatenția în trafic.

Depășirea vitezei este mai frecventă între localități, unde 20% dintre șoferi admit că o fac frecvent sau foarte frecvent.

Alcoolul la volan: tendințe mai responsabile, dar percepții de risc

Comportamentele legate de consumul de alcool arată o tendință general mai responsabilă. 9 din 10 șoferi optează pentru băuturi non-alcoolice înainte de a conduce, iar 60% aleg alternative de transport precum taxi sau servicii de ridesharing atunci când au consumat alcool.

Totuși, persistă anumite diferențe de percepție: peste jumătate dintre șoferii români consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură înainte de condus, 23% sunt de părere că este sigur consumul unei beri, 19% pe cel al unui pahar de vin și 8% pe cel al unei cantități de până la 40 ml de băuturi spirtoase.

„Bunul samaritean” și fenomenul „flash-urilor” rămân obișnuințe

Studiul confirmă faptul că există deschidere pentru instrumente digitale de prevenție, 22% dintre șoferii români au auzit de aplicația ZeroLaMie, care le permite utilizatorilor să afle timpul estimativ în care nivelul de alcool din sânge revine la 0%. Această aplicație, dezvoltată de Ursus Breweries în colaborare cu Poliția Rutieră Română și Institutul de Medicină Legală, a fost considerată „utilă” sau „foarte utilă” de 85% dintre respondenți. Aplicația „ZeroLaMie” are scopul de a ajuta șoferii să ia decizii responsabile înainte de a se urca la volan, oferind informații și recomandări privind riscurile consumului de alcool și subliniind importanța planificării unor mijloace de transport alternative sigure.

Fenomenul „flash-urilor” rămâne una dintre cele mai comune forme de avertizare între șoferi, fiind de obicei considerat un gest de solidaritate sau de „bun samaritean”. Prin urmare, 51% dintre șoferi au declarat că semnalizează prezența controalelor rutiere prin flash-uri, în timp ce 22% dintre șoferi utilizează aplicații de navigație precum Waze pentru a ocoli zonele de control rutier. În același timp, 69% dintre șoferi au declarat că au fost ținta flash-urilor sau claxoanelor, în timp ce 37% dintre șoferi au recunoscut că și ei recurg la astfel de comportamente. Cu toate acestea, doar 32% dintre persoane consideră că aceste practici sunt periculoase.

Datele arată că participanții la traficul rutier au tendința de a atribui celorlalți riscul comportamentului decât să își asume propriile acțiuni: deși șoferii subliniază importanța respectării regulilor de circulație și a siguranței rutiere, aceștia tolerează sau adoptă comportamente care pot diminua eficiența măsurilor de control și prevenire.

Rezultatele integrale ale studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic” pot fi consultate pe site-ul www.desprealcool.ro, în secțiunea de proiecte pentru prevenirea consumului de alcool la volan.

Aproape jumătate dintre companii preconizează că angajații lor vor veni la birou trei-patru zile pe săptămână în 2026, pe măsură ce modelul de lucru hibrid continuă să se consolideze. Potrivit unui sondaj realizat de Colliers în rândul a 101 companii, aproximativ trei sferturi dintre organizații intenționează să își păstreze suprafața actuală de birouri, chiar dacă 55% dintre acestea afirmă că spațiile sunt mai puțin ocupate decât înainte, semn că modul de utilizare a birourilor este în continuă schimbare.

În contextul acestor transformări, tot mai multe companii își adaptează politicile interne, programele de bunăstare și modul de organizare a spațiilor de lucru. Biroul rămâne un loc important pentru colaborare și întâlniri, însă prezența angajaților variază de-a lungul săptămânii. Cele mai multe companii participante la studiu au sediul în București (90%), dar sunt incluse și organizații din Cluj-Napoca (25%) și Timișoara (16%). Sectorul IT&C reprezintă 33% dintre respondenți, iar serviciile profesionale 14%, cele mai multe fiind companii medii și mari, cu peste 100 de angajați.

În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, companiile sunt, în general, optimiste în privința propriilor performanțe, dar mai prudente când vine vorba de economia românească și cea globală. Această atitudine se reflectă și în deciziile privind spațiile de birouri: 75,25% dintre companii intenționează să păstreze o suprafață similară, 8,9% prevăd o reducere de până la 25%, aproximativ 9% anticipează o creștere moderată, iar mai puțin de 3% se așteaptă la extinderi semnificative. Per ansamblu, cele mai multe companii aleg să optimizeze spațiile existente, în locul unei extinderi.

În același timp, 31,3% dintre companii au în vedere un model de lucru cu una sau două zile pe săptămână la birou, ceea ce confirmă importanța flexibilității. Cu toate acestea, gradul de ocupare rămâne relativ scăzut: doar 36% dintre companii descriu atmosfera ca fiind dinamică, în timp ce majoritatea o consideră mai degrabă calmă. În multe organizații, între 30% și 70% dintre angajați sunt prezenți într-o zi obișnuită, iar doar o mică parte declară că birourile sunt aproape de capacitatea maximă.

„Companiile nu mai urmăresc să transforme radical modurile de lucru, ci mai degrabă să le adapteze și să le perfecționeze treptat. Datele sondajului relevă o tendință clară către un model hibrid mai structurat, în care angajații se prezintă la birou mai des decât în ultimii ani, fără însă a reveni la programul tradițional de cinci zile la birou. De exemplu, aproape jumătate dintre companii se așteaptă ca angajații lor să fie prezenți la birou trei-patru zile pe săptămână, în timp ce doar o mică parte dintre acestea mențin un mod de lucru exclusiv la distanță sau exclusiv la birou. În același timp, companiile își concentrează eforturile pe optimizarea spațiilor existente și pe dezvoltarea de programe de bunăstare menite să creeze un mediu de lucru mai echilibrat și mai atractiv pentru angajați.”, a explicat Daniela Popescu, director | Tenant Services & Workplace Advisory la Colliers.

Pentru a încuraja revenirea la birou, companiile utilizează în principal evenimente interne și reguli de prezență. De altfel, 50,5% dintre organizații declară că nu au implementat nicio inițiativă specifică, bazându-se pe politicile interne și pe alegerea angajaților. Dintre cele care acționează în acest sens, 34,6% organizează evenimente interne, 27,7% stabilesc reguli privind prezența fizică, iar 20,8% reamenajează spațiile de lucru. Stimulentele financiare sunt rare, fiind menționate de doar aproximativ 5% dintre companii.

Angajații apreciază avantajele legate de amplasarea birourilor — accesul facil, apropierea de transportul public și prezența facilităților urbane — însă își doresc tot mai mult beneficii suplimentare care să îi motiveze să lucreze mai des de la birou.

În același timp, gestionarea spațiilor rămâne o provocare: 44,55% dintre respondenți indică drept principală problemă costurile ridicate, 24,75% menționează utilizarea ineficientă a spațiului, iar 18,81% lipsa flexibilității clădirilor pentru munca hibridă.

„Per ansamblu, rezultatele sondajului arată că piața muncii intră într-o fază de ajustare treptată, companiile își perfecționează strategiile de lucru și modul în care utilizează spațiile de birouri. În loc să opteze pentru schimbări radicale, majoritatea preferă să optimizeze spațiile existente, să consolideze modelul de lucru hibrid și să investească în programe care favorizează colaborarea și bunăstarea angajaților.”, a adăugat Daniela Popescu.

Pe de altă parte, companiile acordă o atenție tot mai mare sănătății mentale a angajaților. Potrivit sondajului, 38,6% consideră că telemunca nu a avut un impact semnificativ, 34,6% spun că efectul a fost pozitiv, iar 26,7% indică un impact negativ. Ca răspuns, două treimi dintre organizații au implementat programe de bunăstare, precum coaching, terapie, ateliere și activități sociale.