Guvernul României a aprobat în toamna anului trecut proiectul de act normativ propus de Ministerul Finanțelor cu privire la RO e-Transport, prin care se reglementează confiscarea graduală a contravalorii bunurilor nedeclarate în funcție de repetarea abaterilor și respectiv suspendarea aplicării sancțiunilor pentru neconformarea privind transferul datelor de poziționare a vehiculelor în Sistemul RO e-Transport până la 31 martie 2025, pentru a permite adaptarea sistemelor informatice. Operatorii de transport trebuie, așadar, să se pregătească, pentru că până la 1 aprilie nu mai este mult timp.
Amenzile pentru neprezentarea codului UIT valabil la momentul controlului și pentru celelalte abateri rămân uriașe și se aplică, iar agenții economici se confruntă în continuare cu numeroase probleme operaționale, care îngreunează schimburile comerciale.În cazul controalelor efectuate pe RO e-Transport, una dintre cele mai des întâlnite probleme – în afară, desigur, de nedeclararea mărfurilor și de neexistența codului UIT – o reprezintă diferențele de greutate între marfa comandată și cea trimisă efectiv la transport. Foarte multe companii și-au conectat WMS-ul direct la platforma ANAF pentru generarea automată a codului UIT, însă informațiile sunt preluate direct din comandă și de aici pot apărea diferențele. Rectificările în platforma ANAF se pot face până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat transportul, tocmai pentru a se putea corecta eventualele necorespondențe.
În cazul în care camionul este controlat și cântărit în trafic și se constată diferențe între cantitatea declarată și cea transportată, ANAF trimite informare companiei care a făcut declarația în platformă pentru a oferi explicații. Desigur, există posibilitatea ca marfa găsită în neregulă să nu fie sigilată automat la control până la lămurirea lucrurilor, dacă verificarea se face de către ISCTR și nu de către DGAF. Apoi, mai pot apărea greșeli strict din interfațarea programelor informatice din diferite țări în care o multinațională este prezentă, iar aceste programe folosesc unități de măsură diferite (de exemplu, kg/livre, tone).
Mai multe informații despre RO e-Transport veți putea afla la Gala Tranzit de Logistică, eveniment ce va avea loc pe 10 aprilie, la Oradea. Între timp, pentru mai multe clarificări despre declararea mărfurilor în e-Transport și despre obținerea codului UIT vă invităm să vizionați prezentările Adrianei Pălășan, peședintele Asociației Române de Logistică (ARILOG), și ale Soranei Cernea, consultant fiscal în cadrul TPA Invest, susținute în cadrul Galei Tranzit din noiembrie 2024.
Procesul de digitalizare accelerată a administrației fiscale, demarat anul trecut, expune companiile românești riscului de a pierde business – consideră Sorana Cernea, Managing Partner al TPA România, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în contabilitate, consultanță fiscală și audit.
Prezentă la TaxEU Forum, cel mai important eveniment dedicat fiscalității din România, expertul TPA România a explicat de ce, în forma actuală, modificările aduse reglementărilor RO e-Transport (sistemul național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri de pe teritoriul României), sunt o piedică în dezvoltarea afacerilor din România. În plus, TPA România a solicitat deja Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) clarificări cu privire la sistemul RO e-Transport, date fiind sancțiunile la care sunt expuse companiile, ca efect al neclarităților din noile reglementări fiscale.
„Toată lumea e concentrată pe RO e-Factura și nu ia în calcul încă RO e-Transport, dar trebuie spus clar că modificările recente generează obligativitatea de a raporta în sistem toate achizițiile de bunuri din străinătate, indiferent dacă sunt sau nu încadrate la risc fiscal ridicat. Această obligativitate comportă riscul de a pierde business și chiar am avut o astfel de situație. O companie din Germania de comerț online cu îmbrăcăminte, care avea nevoie în România de servicii de verificare a retururilor de bunuri și care intenționa să facă acest lucru într-un centru din România, a renunțat la noi și s-a orientat spre altă țară după ce a aflat că trebuie să declare informații detaliate în sistemul RO e-Transport. Explicația lor a fost: cum putem să declarăm ce conțin coletele când noi le aducem în România tocmai pentru a afla ce se află în acele colete”, a explicat Sorana Cernea.
Sistemul RO e-Transport, alături de RO e-Factura și SAF-T, este parte a procesului de digitalizare accelerată a administrației fiscale, demarat și susținut de Guvernul României, cu scopul de a combate evaziunea fiscală. Până la data publicării OUG nr. 115/2023, sistemul RO e-Transport viza doar transporturile rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat efectuate pe teritoriul României. Conform legislației în vigoare, bunuri cu risc fiscal ridicat sunt considerate îmbrăcămintea, încălțămintea, legumele, alimentele de origine vegetală, fructele comestibile, băuturile, băuturile alcoolice, oțetul, sărurile, sulful, solul, piatra, ipsosul, varul, cimentul, fonta, fierul și oțelul. Începând cu 15 decembrie 2023, sfera de cuprindere a sistemului RO e-Transport s-a extins, incluzând în prezent și obligația de raportare a transporturilor rutiere internaționale de bunuri (indiferent de natura bunurilor). Astfel, a devenit obligatoriu să se declare în sistemul RO e-Transport următoarele date referitoare la transportul internațional de bunuri: destinatarul înscris în declarația vamală de import, respectiv, expeditorul înscris în declarația vamală de export; beneficiarul din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri; furnizorul din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri; depozitarul, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național.
„În majoritatea cazurilor, partea care declară datele în sistemul RO e-Transport este firma din România. Dacă ești un client mic al unui concern, acesta nu are deschiderea de a-ți pune la dispoziție toate aceste date, în consecință, ești nevoit să îți alegi alt furnizor, cel mai probabil, cu costuri mai mari. Sistemul RO e-Transport funcționează în România din 2022, însă din acest an, sistemul este purtător de sancțiuni foarte mari în cazul nerespectării prevederilor. Astfel, de la 1 iulie 2024, în funcție de abaterea constatată de către autorități, firmele care operează în România riscă sancțiuni care pot ajunge până la 100.000 de lei și includ și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate”, a precizat reprezentantul TPA România.
Potrivit expertului fiscal, sistemul RO e-Transport are în continuare o serie de neclarități și probleme legate de înregistrarea datelor în Spațiul Privat Virtual și confidențialitatea datelor (având în vedere accesul la toate informațiile fiscale), stabilirea fluxului informațional cu partenerii, care să țină cont și de condițiile de livrare stabilite între părți, monitorizarea și actualizarea informațiilor despre vehiculul implicat în transportul raportat, transmiterea codului UIT părților interesate, aplicarea criteriilor de masă/valoare și pentru transporturile rutiere internaționale de bunuri, transporturile efectuate prin intermediul companiilor de curierat. Reprezentanții TPA România au transmis recent o adresă către ANAF în care prezintă aceste neclarități, solicitând autorităților fiscale răspunsurile concrete care să ajute la rezolvarea problemelor apărute.
Potrivit TPA România, pentru ca procesul accelerat de digitalizare a ANAF să aibă efectele pozitive scontate, ar fi necesară în primul rând clarificarea tipurilor de transporturi care trebuie raportate, precum și oferirea de asistență reală din partea autorității fiscale.
„Mediul de afaceri din România, prin experții pe care îi are, a identificat câteva măsuri ce ar putea fi adoptate rapid pentru a susține procesul de digitalizare, printre care: o platformă de raportare distinctă de SPV și îmbunătățirea infrastructurii IT a ANAF, posibilitatea de a adapta datele ce trebuie raportate în funcție de particularitățile tranzacțiilor (de exemplu, condiții Incoterms, nivelul de detaliu privind bunurile transportate). De asemenea, în cazul în care sistemul nu va conduce în mod concret la reducerea evaziunii fiscale până la finalul anului, este necesară luarea în considerare chiar a eliminării sistemului RO e-Transport”, a mai spus Sorana Cernea.
Deşi experţii din mediul privat au atras atenţia asupra problemelor pe care le aduce extinderea Ro eTransport la toate tranzacţiile internaţionale de bunuri, cu proceduri care nu ţin cont de practica comercială internaţională şi în multe situaţii nu se poate respecta, Ministerul Finanţelor Publice pare să meargă înainte cu orice preţ, chiar şi acela de a elimina un segment de afaceri care ar fi adus venituri importante României în condiţiile în care economia nu merge chiar ca pe roate. Problema este că firmele care intenţionează să aducă în continuare bunuri nedeclarate la adevărata valoare déjà se gândesc la metode de păcălire a sistemului de monitorizare în timp real a bunurilor transportate pe camion, cum ar fi de exemplu conectarea la aplicaţia ANAF de la un telefon care urmează alt traseu faţă de camionul pe care se găseşte în mod real marfa, astfel că în final tot controlul fizic este cel care ar putea descoperi fraudele din sistem.
Aplicarea Ro eTransport este şi unul dintre subiectele abordate de conferinţa Tranzit de la Oradea, pe 4 aprilie.
02.10.2020
Ultimul număr: Martie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit