Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

La finalul lui februarie, 35 de semiremorci Schwarzmüller de la fabrica din Dunaharaszti (Ungaria) au ajuns în portul bavarez Passau, reprezentând prima livrare dintr-un nou lanț de transport dintre fabrica maghiară și sediul central Hanzing din orașul Freinberg de la periferia Passau. Acest test pilot va fi urmat de livrări regulate cu barja.

Noile vehicule cu platformă au mers circa 575 km pe Dunăre. La început camioanele le-au transportat de la Dunaharaszti în portul Budapesta, unde au urcat pe un vas bulgăresc special cu lungime totală de peste 100 m. Încărcătura a fost Ro-Ro, nu a fost ridicată la bord ca un container, iar din Passau camioanele au dus semiremorcile la destinația finală din Austria și sudul Germaniei.

Acesta a fost primul vas care a transportat semiremorci noi pe Dunăre spre Passau, iar transportul a avut nevoie de 10 luni de pregătire. Chiar și așa, la încărcarea de la Budapesta au apărut și două surprize: vasul poate găzdui 40 de semiremorci, nu 35, și modelele mega nu încap de podea, deci livrarea lor va trebui să se facă în continuare pe șosea.

Transportul pe apă este avantajos din mai multe puncte de vedere: navele de pe Dunăre evită autostrăzile aglomerate, deci au un orar strict și se încadrează mult mai bine în programul de livrare, durata este doar cu puțin mai mare, iar transportul multor vehicule cu vaporul reduce amprenta de carbon și este și mai economic. Pe de altă parte, planificarea trebuie să fie mai strictă, trebuie să fie un număr suficient de comenzi pentru regiunea țintă, într-un interval de timp limitat, iar pentru încărcare este nevoie den camioane.

Schwarzmüller vrea să înceapă teste cu noul model logistic, deoarece încă nu se știe cum se va desfășura acesta. Deocamdată compania – care are drept piețe principale țările de pe cursul Dunării, și chiar și Polonia, asupra căreia se concentrează mult în prezent, este în bazinul Dunării – se gândește la 6-8 vase pe an și crede că în câțiva ani acest model de livrare internațională a vehiculelor se va dezvolta mult.

Ministerul Transporturilor (MT) are o strategie de dezvoltare a sectorului naval, prin activarea porturilor dunărene şi asigurarea canalelor navigabile o perioadă cât mai lungă din an. „Sperăm ca în perioada următoare să avem veşti bune în ceea ce priveşte transportul pe Dunăre”, a declarat Ştefan Roşeanu, din echipa ministrului secretar de stat Ionel Scrioşteanu, la seminarul Business Mark.

Dezvoltarea transportului naval/maritim depinde foarte mult de evoluţia transportului feroviar, care, din păcate, suferă de mai mulţi ani din cauza căii ferate deficitare. În acest context, companiile de administrare a infrastrucurilor portuare au început, din 2019, elaborarea unor Studii de fezabilitate necesare realizării unor platforme multimodale naval-feroviar-rutier, necesare depunerii de proiecte în cadrul apelului POIM 1.3. În stadii avansate sunt proiectele platformelor multimodale Galaţi, Drobeta Turnu-Severin şi Corabia-Calafat, în timp ce porturile Brăila, Olteniţa şi Bechet sunt în stadiul de pre-contractare sau de finalizare a Studiilor de fezabilitate. Atât portul Brăila, cât şi Galaţi fac parte sectorul de Dunăre maritimă.

Separat, în fază de implementare/pregătire a achiziţiilor publice sunt proiecte complementare multimodalităţii – în vederea unei conexiuni mai bune naval-feroviar-rutier – la porturile Constanţa, Galaţi şi Giurgiu, în valoare de peste 100, 130 şi respectiv 80 de milioane de euro.

Strategiile de multimodalitate stau la baza noului Master Plan de Dezvoltare a Portului Constanţa, dar şi a viitoarei Strategii Navale a României.

Inclusiv prin PNRR s-a încercat obţinerea de finanţare pentru reabilitarea transportului maritim/fluvial şi dezvoltarea multimodalului, însă condiţia aici este ca proiectele să fie gata până în 2026. În afară de proiectele mari, a căror finalizare se va întinde pe câţiva ani, se vor face reparaţii capitale/reabilitări acolo unde se poate, în parteneriat cu operatorii portuari.