Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

CNR (Comitetul Național Rutier din Franța) și cabinetul Visemont au realizat în 2019/2020 un studiu referitor la activitatea și costurile flotei maghiare de camioane de 40 t folosite la transport internațional, pentru a actualiza informațiile din monografia similară din 2013.

Comparativ cu alte flote din Europa Centrală și de Est, cea maghiară face mai mult transport național, dar volumele de la internațional reprezintă totuși aproape două treimi din total. Distanțele medii, în scădere în ultimii ani, sunt și ele o dovadă a concentrării geografice a activității camioanelor maghiare.

După o scădere semnificativă, ca urmare a crizei economice din 2008, activitatea la intern și-a revenit și acum depășește nivelul de dinainte de criză, iar cea de la internațional a fost și ea întâi în creștere, mai ales datorită curselor între țări terțe, apoi a scăzut iar la nivelul de acum 10 ani. Iar conform declaraților managerilor intervievați de CNR pentru acest studiu, scăderea este cauzată de activitatea mai intensă a flotei românești, mai ales când vine vorba de cabotaj și de curse între țări terțe, de revendicările sociale ale șoferilor și de măsurile protecționiste ale unor țări vestice au slăbit flota maghiară.

Evoluția transportului rutier de marfă sub pavilion maghiar

CNR (Comitetul Național Rutier din Franța) și cabinetul Visemont au realizat în 2019/2020 un studiu referitor la activitatea, condițiile de muncă și costurile flotei maghiare de camioane de 40 t folosite la transport internațional, pentru a actualiza informațiile din monografia similară din 2013.

Cabotajul realizat de flota maghiară, așa cum reiese din această analiză și cum puteți vedea și în tabelele alăturate, a pierdut din viteză în ultimii ani, cota în volumele sale totale de transport fiind mică și în 2019: 2,45%, față de un vârf de 3,1% în 2017. Cel mai mare volum absolut de cabotaj s-a înregistrat tot în 2017, și de atunci au fost scăderi an de an.

Țările în care maghiarii fac cel mai mult cabotaj sunt Germania (cu un vârf atins în 2016), Austria (cu maxima tot în 2016) și Franța (maxima în 2017). Activitatea de cabotaj, care se ridică la a 20% parte din cea a flotei poloneze și la un sfert din cea a flotei românești, în volum absolut, plasează această țară doar pe locul al 14-lea printre statele UE în 2019, cu mult în urma altor parcuri auto din est. Și cabotajul în Ungaria este redus în valoare absolută și în procente, dar aici situația este comparabilă cu a altor țări concurente pe piața de transport. Acesta est realizat mai ales de flotele românească și slovacă și adesea în cadrul unei activități frontaliere sau de tranzit.

Cabotaj sub pavilion maghiar

Cabotaj în Ungaria