Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Avocatul Smaranda Rugină a obținut prima victorie în Franța împotriva sancționării neîntoarcerii acasă a șoferilor.

În 2023, autoritățile de control din Franța au modificat legislația socială, încadrând neîntoarcerea șoferilor acasă ca faptă penală, aplicabilă administratorului firmei. Sancțiunea, conform articolului 1.3315-4-1 din Codul de transport francez, este pedepsită cu an de închisoare și cu amendă de 30.000 de euro.

Inspectorii DREAL au derulat în ultimul an o campanie abuzivă de control asupra șoferilor angajați la firme de transport Europa de est, inclusiv din România, aplicând numeroase sancțiuni pe motiv că șoferul nu ar fi liber să își petreacă repausul oriunde dorește, ci este obligat să se întoarcă la sediul operațional al companiei. Potrivit UNTRR, în urma acțiunilor de control ale DREAL, firmele de transport din România au primit în 2024 peste 50 de procese verbale de sancționare.

Prin Hotărârea din 28 martie 2024 a Tribunalului penal din Toulouse (Saint Gaudens), avocatul Smaranda Rugină a obținut prima achitare.

În acest caz, controlul a fost efectuat pe 4 aprilie 2023 de către DREAL Occitanie împotriva unui angajat al unei societăți de transport din Pitești, România. Perioada verificată pe baza descărcării tahografului a fost cuprinsă între 5 martie și 4 aprilie 2023, datele tahografului indicând faptul că că șoferul își efectuase cel mai devreme repausul săptămânal pe 11 martie pe teritoriul Italiei. Polițistul l-a întrebat pe conducătorul auto – fără a-i pune la dispoziție un interpret sau un avocat – când a revenit ultima dată în România, acesta răspunzând că pe 3 martie 2023 (adică cu mai mult de patru săptămâni în urmă). Astfel, ofițerul DREAL a considerat că angajatorul a comis o infracțiune pentru simplul fapt că angajatul nu s-a întors în România, la centrul operațional al societății sau la domiciliul său.

Prin Hotărârea din 28 martie 2024, Tribunalul penal din Toulouse (Saint Gaudens) a dat dreptate angajatului și angajatorului, declarând că:

1. În momentul în care salariatul era verificat pentru fapte legate de articolul 8 §8Bis, acesta nu era interogat în calitate de suspect, ci ca simplu martor și, prin urmare, nu putea fi considerat responsabil pentru decizia sa de a nu se întoarce;
2. În timpul transportului internațional în cauză: angajatorul i-a trimis salariatului o înștiințare cu privire la dreptul său de a se întoarce, iar salariatul a răspuns în scris la acest e-mail, confirmând că nu dorește să se întoarcă în România pentru a-și efectua repausul săptămânal;
3. Societatea a fost achitată de infracțiune și garanția plătită în ziua controlului, de 4.000 de euro, va fi restituită.