Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad

„Cea mai grea competitie din cariera mea“

Gianenrico Griffini, presedintele juriului International Truck of the Year, a stat de vorba cu invingatorul de la Dakar, Eduard Nikolaev (Kamaz), care a punctat principalele aspecte ce au dus la succesul sau, dar si momentele cele mai grele din competitie


Gianenrico Griffini: Trei victorii consecutive in cel mai dur raliu din lume… Care este secretul acestei performante? Stilul tau de condus? Echipajul? Intreaga echipa Kamaz? Strategia lui Vladimir Chagin? Camionul tau? O combinatie a tuturor acestor elemente?
Eduard Nikolaev:
A fost in primul rand o victorie de echipa. Rezultatele noastre se datoreaza si liderului nostru, care ne dedica mult timp si ne impartaseste tehnici de condus. Si, cu siguranta, depinde mult si de vehicule. In acest an noi am condus camioane noi, cu motoare noi, care si-au demonstrat performantele.

Ti-ai schimbat in vreun fel stilul de condus pentru a-l ajusta la Dakarul desfasurat numai pe teritoriul Perului?
Pentru mine, acest Dakar a fost foarte dificil. Era pentru prima data cand intalneam o asemenea complexitate a reliefului dunelor. Desi inca de anul trecut am ajuns pe nisipurile peruviene, organizatorii au ocolit cumva atunci dunele de anul acesta. Cu siguranta experienta de a fi condus pe nisipuri ne-a ajutat, dar anul acesta, cand mergeam prin dune, aveam impresia ca ma miscam printr-un miracol de nu am ajuns sa ma impotmolesc si sa ma rastorn. A fost foarte greu. In cariera mea nu am mers niciodata pe astfel de nisipuri. Mi-ar placea sa ma antrenez mai mult, sa gasesc astfel de nisipuri pe undeva, pentru ca simt ca nu am exersat suficient.

Ne poti spune, cu anumite detalii, istoria participarii tale la Dakar 2019? A fost mai dificil decat editia de anul trecut?
Dificultatea a fost ca am pornit primul si inca de la prima etapa speciala am vazut in permanenta in spatele meu armata de competitori care voiau sa ma ajunga si sa ma depaseasca. A fost dificil sa-mi mentin pozitia de lider. Anul trecut am inceput tot primul, dar am avut doar al treilea rezultat dupa prima sectiune. Insa in acest an am reusit sa imi mentin locul in frunte dupa primele doua speciale, ceea ce nu a fost deloc usor. Dunele erau imprevizibile si, daca, de obicei, cand analizezi etapele speciale dupa intalnirea tehnica de seara si descrierea organizatorilor, prevezi cumva cat de dificila va fi urmatoarea zi, ce albii secate de rauri vor fi, ce obstacole, acum dunele erau de asa natura incat chiar si pe portiuni scurte te puteai astepta la capcane la care nici macar nu te-ai fi gandit. Si chiar erai prins in ele si pierdeai mult timp. Dificil a mai fost faptul ca anul acesta cursa a fost mai scurta, desi nu ai spune asta: 10 zile, 3.000 km de traseu special, in conditiile in care 10 km de condus pe nisip se simt ca 300-400 km de mers pe teren dur. Chiar si intr-o zi scurta, clasamentul se putea schimba atat de mult incat sa pierzi si sa recuperezi imediat.

Te-ai simtit vreodata „singur“ din cauza ca Mardeev si Karginov au fost nevoiti sa abandoneze?
Sigur ca mi-a lipsit sprijinul baietilor. Cand abandoneaza doua camioane, asta ne afecteaza serios strategia, tacticile. Deci a fost greu. Am avut palpitatii, momente emotionale cand chiar am pierdut timp. Cred ca daca echipa ar fi fost completa astfel de momente nu ar fi aparut si fanii si managementul nu s-ar fi ingrijorat atat de mult in legatura cu rezultatul final.

La ce te-ai gandit cand te-ai trezit impotmolit in nisip in etapa a opta? Ti-ai pierdut increderea in victoria finala?
Nu, am spus deja ca 100 km de dune pot schimba intregul raliu. Am inteles cat timp am pierdut, cat timp mai aveam inca, dar nu m-am concentrat asupra acestui lucru, ci pur si simplu mi-am facut treaba. Incerc sa nu ma gandesc niciodata la timp, ci doar sa fac ce se cere de la mine. Am facut tot posibilul sa iesim din nisip si am continuat spre finalul traseului, crescand ritmul. Era cumva mai riscant, pentru ca am inteles cat timp pierduseram, dar era necesar si cred ca riscul a fost justificat pentru a recupera. Am vrut cu adevarat sa obtinem acest rezultat si sa-l dedicam aniversarii a 50 de ani de cand exista uzina Kamaz. Este o mare onoare pentru noi ca suntem legati de asta, ca suntem parte a fabricii. Am vrut sa oferim un cadou de aniversare si ma bucur ca am reusit.

Ti-ar placea sa concurezi pe viitor la volanul unui camion cu bot? Ai incercat macar vreodata aceasta solutie?
Camionul cu bot este foarte interesant. Sunt bucuros ca echipajul nostru a participat la constructia primului camion cu bot pentru Kamaz si ca eu am fost pilotul de teste. Camionul a avut performante foarte bune. Acesta este pentru noi urmatorul pas si viitorul nostru, din moment ce iti permite sa mergi mai repede in orice conditii, si pe nisip, si pe drumuri serpuite, si off-road.

Articole similare