Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Comerțul electronic, între transparență și digitalizare

Creșterea fără precedent a pieței de comerț electronic nu este doar în atenția companiilor de curierat, care se digitalizează și investesc în rețele de lockere și servicii cross-border, ci și în vizorul ANAF, care și-a propus o monitorizare mult mai riguroasă a acestui domeniu, pentru combaterea activităților comerciale neimpozitate. Cu prilejul Forumului de Curierat și Servicii Poștale organizat de Govnet România, au fost analizate ultimele tendințe ale pieței, cu focus pe soluțiile de eficientizare a livrărilor și pe investițiile necesare pentru a ține pasul cu dinamica pieței.

Firmele de curierat au obligația, începând cu 31 ianuarie 2023, să depună lunar la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) declarația 395 privind trimiterile poștale efectuate cu plata ramburs. În acest fel, ANAF dorește să obțină informații despre comercianții online care lucrează cu bani cash și să poată verifica mai ușor dacă aceștia își declară corect veniturile și își plătesc impozitele aferente.

„Nu toți oameni care vând ceva online intră în atenția autorităților. Este vorba însă de persoane care derulează adevărate activități comerciale. Într-o primă fază vor fi selectați și controlați cei care au încasări de peste 500.000 de lei, pentru care vor fi întocmite decizii de impunere. Cei care au încasări sub acest prag vor primi într-o primă fază înștiințări la domiciliu pentru a se conforma, după care vor începe și controalele. Dorim să îi descurajăm pe toți cei care nu se conformează fiscal, pentru a avea concurență loială între parteneri”, a declarat Teodor Georgescu, director general al Direcției Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF.

Plata cash este primul indicator de risc. Desigur, trebuie făcută diferența între plata ramburs în cont colector și tranzacțiile cu ramburs în numerar, acestea din urmă ridicând cele mai multe probleme. Din păcate, contextul social face imposibilă stoparea plăților cash.

Până la acest moment, 23 de firme de curierat (având cele mai mari volume de pe piață) din totalul de aproape 1.000 înregistrate la nivel național s-au conformat obligativității de a depune declarația 395. Toate firmele de curierat trebuie să contribuie însă la stoparea evaziunii fiscale din comerțul electronic. „Cel mai răsunător caz de evaziune fiscală descoperit este cel al unei persoane fizice care a încasat 44 de milioane de lei din vânzarea de produse cosmetice. În același timp, la un singur curier au fost identificate 22.000 de persoane fizice care au încasat bani ramburs în cont colector, în valoare totală de 1,8 miliarde de lei, pentru care nu au fost depuse declarații fiscale, în vederea impozitării. Trebuie înțeles că cei care încearcă să păcălească statul vor ajunge să își păcălească toți partenerii de afaceri dacă vor avea posibilitatea, iar acest lucru va afecta pe termen lung încrederea în achiziții online”, a precizat Teodor Georgescu.

Costin Gavrilescu, fondatorul Colete online, a sugerat că ar fi bine însă ca declarația 395 să poată fi completată într-o procedură automatizată, pe un principiu similar cu cel al conectării caselor de marcat fiscale, spre exemplu, pentru a simplifica sarcina curierilor, în special în cazul companiilor mari, care trebuie să depună mai multe declarații, din cauza limitărilor de volum.

Măsuri pentru reducerea plăților cash

Potrivit lui Radu Moldovan, șef serviciu Reglementări Poștale în cadrul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), cel mai recent studiu al instituției privind dezvoltarea serviciilor de self-service din România arată că plata în numerar la comenzile online a scăzut, fiind în linie cu tendința europeană. Nu se pot lua însă măsuri legale de restricționare a plăților cash.

Între timp, marile companii de curierat au luat deja atitudine. Astfel, FAN Courier a implementat o serie de reguli privind plățile, tocmai pentru a diminua riscul de evaziune fiscală. „Suntem foarte expuși în zona B2C, având un număr mare de clienți – persoane fizice și juridice. În urma sesizărilor primite de la autorități cu privire la cei care nu declară veniturile realizate din comerțul electronic – pentru bunurile transportate fiind folosită și rețeaua FAN – au fost derulate mai multe acțiuni concrete. Încă de acum doi ani au fost denunțate unilateral toate contractele cu persoane fizice, condiționând continuarea colaborării de un proces mult mai minuțios de identificare/verificare. La momentul respectiv s-a pierdut un număr mare de expediții, chiar și de câteva mii pe zi, însă ne-am asumat consecințele. Ne considerăm parte în procesul de verificare, astfel încât expeditorii să fie cunoscuți și să își declare veniturile. Nu am dorit să riscăm să contribuim la lanțul evaziunii fiscale. Prin acest proces de verificare, care se va înăspri și mai mult în perioada următoare, am obținut o trasabilitate mult mai bună a expedițiilor și primim reacții pozitive, inclusiv de la autorități”, a declarat Cornel Morcov, Chief Commercial Officer FAN Courier.

Contracte de muncă subdimensionate pentru livratori

În cazul platformelor de distribuție de alimente, ANAF a sesizat subdimensionarea contractelor de muncă, astfel că au fost efectuate mai multe controale pe acest segment, pentru ca munca să fie declarată corect. „Este ușor de demonstrat cât au muncit în realitate angajații platformelor de livrare, care, de multe ori, sunt angajați cu două ore pe zi sau nu au deloc contracte de muncă, iar pentru a putea fi plătiți la negru se recurge la practici infracționale, cum ar fi înregistrarea de cheltuieli fictive, pentru a putea scoate din casierie bani care în realitate sunt dați către livratori etc. Mai nou se recurge la înființarea firmelor de livrare cu 200 de asociați cu drepturi restrânse, aceștia fiind, de fapt, livratorii, tocmai pentru a înlătura obligațiile legale de declarare a timpului de lucru”, a explicat Teodor Georgescu.

ANAF va continua controalele pe acest segment, în strânsă colaborare și cu Inspecția Muncii, mai ales că reducerea evaziunii fiscale pe salarii este unui dintre pilonii Programului Național de Redresare și Reziliență.

Comenzile online vor continua să crească

Combaterea evaziunii fiscale din comerțul electronic este cu atât mai importantă cu cât piața crește și devine tot mai greu de controlat. De altfel, România urmărește evoluția Occidentului în privința dinamicii volumelor, cu un decalaj de câteva luni. Tocmai din acest motiv, prima parte a anului s-a estimat că va fi mai slabă, în timp ce în a doua jumătate din 2023 vom asista la o creștere a comenzilor în e-commerce, a declarat Adrian Mihai, CEO FAN Courier.

Piața va continua să se dezvolte, întrucât adopția comerțului electronic în total retail este încă mică față de vestul Europei. Și tocmai din acest motiv prognoza pentru următorii șapte ani este de dublare a volumelor, cu o creștere constantă de 10-15% de la un an la altul, a subliniat și Lucian Băltaru, CEO Sameday.

Sameday și-a propus să își consolideze infrastructura de livrare, care s-a dezvoltat foarte mult în ultimul timp, cu focus pe experiența clientului. „Credem în adopția rețelei easybox în total e-commerce, dar și în creșterea comerțului cross-border, și vrem să convingem tot mai mulți clienți din România să livreze în țările din jur, respectiv Ungaria și Bulgaria.”

Poșta Română ține pasul cu tendințele pieței

În ultimii 10 ani, Poșta Română a pierdut 55% din plățile de pensii și ajutoare sociale, la care se adaugă o scădere semnificativă a expedițiilor poștale clasice (inclusiv cele oficiale, făcute de diferite instituții ale statului). An de an se vede o reducere de 8-10% a trimiterilor poștale, astfel că Poșta este în situația de a găsi alte linii de business pentru a-și păstra profitabilitatea. O alternativă este dezvoltarea serviciilor de curierat, opțiunea fiind luată serios în considerare în viitor.

Pentru 2023, compania a anunțat o creștere a cifrei de afaceri cu 10%. Cu toate acestea, Valentin Ștefan, CEO Poșta Română, a identificat mai multe probleme cu care se confruntă instituția pe care o conduce, dintre care cea mai mare este aceea că în fiecare an plătește la stat peste 100 de milioane de euro, însă nu primește suficient înapoi.

„Statul are tendința de a-și pasa nevoile către societățile comerciale, iar noi ne dorim tocmai opusul: o mai mare debirocratizare și implicare minimă în activitățile noastre comerciale. În curierat avem trei companii private cu capital autohton care au ajuns să se bată de la egal la egal cu orice concurent de pe piața europeană. Totuși, la nivel regional, România are o problemă de competitivitate, întrucât constatăm că marii integratori de volume globale de coletărie își deschid hub-uri logistice în țările vecine. Principalul minus este la capitolul operativitate, unde nu stăm atât de bine, în ciuda resurselor tehnologice. Prin urmare, rolul Poștei este de a face din România o țară competitivă la nivel regional.”

Banii nu sunt o problemă, a explicat Valentin Ștefan, doar că statul nu are o direcție clară de dezvoltare pe termen lung și solicită prioritizarea de proiecte diferite – cel mai recent, vânzarea de polițe RCA. Iar peste toate este necesară modernizarea infrastructurii companiei. „Miza cea mai mare a Poștei nu este profitabilitatea – deși nu este nici asta de neglijat – ci rezolvarea problemelor fundamentale legate de modernizarea tehnologiei și a infrastructurii. Și, în acest context, nevoia de digitalizare a României este esențială, în special în mediul rural.”

Rețea deschisă de lockere, pentru mai mare eficiență

Livrarea la locker a devenit o tendință pentru piața de comerț electronic în general, iar în câțiva ani se estimează că vom ajunge de la câteva mii – câte sunt în prezent – la zeci de mii de echipamente în toată țara. În statele occidentale, dar și la vecinii polonezi sau maghiari, au apărut deja adevărate aglomerații de lockere în anumite zone. Pentru a veni cu servicii mai bune și mai ieftine, companiile de curierat ar trebui să pună în comun rețelele de lockere, au căzut de comun acord participanții la Forum.

„Lockerele vin în întâmpinarea dorinței clienților de a fi independenți, de a nu mai aștepta curierul acasă. Cred în împărțirea lockerelor, pentru a oferi mai multă eficiență, dar și servicii mai ieftine clienților”, a declarat Adrian Mihai.

FAN Courier a anunțat că va ajunge să dețină câteva mii de lockere în următorii ani; la fel și Sameday. Și celelalte firme de curierat vor investi mai mult în lockere, pentru a ține pasul cu cerința pieței. Provocările nu sunt însă deloc ușoare.

Primele 100 de easybox-uri au fost instalate de Sameday în 2018. „Nu am crezut că acest sistem va schimba fundamental activitatea de curierat, însă am ajuns să avem o rețea extinsă, de 3.700 de lockere în România și alte 1.000 în Ungaria și Bulgaria. În amplasarea lor evaluăm distanța de mers pe jos între acestea: în București, distanța medie este de 4 minute, în timp ce la nivel de țară se ridică la 7 minute. Ținta pentru următorii 3 ani este de 2-3 minute, astfel încât rețeaua să fie primordială, nu dimensiunea parcului auto. În acest fel optimizăm livrările, reducem consumul de carburant și eficientizăm resursa umană. Un curier care livrează la easybox depășește 500 de colete pe zi, în timp ce media zilnică a livrărilor la domiciliu este de 100-120 de colete. Diferența este productivitatea suplimentară, care se reflectă în costul trimiterii. Plus că experiența clientului este mult mai bună. Amprenta de carbon este acum cu două treimi mai mică în cazul livrării la easybox decât la domiciliu și ar putea să fie și cu 95% mai redusă dacă vorbim de lockere independente energetic, a căror alimentare să se facă de la mașini electrice. Această metodă de livrare este mult mai scalabilă în vârfurile de sezon (Paște, Crăciun etc.). Un easybox poate să își dubleze capacitatea în perioadele mai aglomerate, clienții fiind încurajați să își ridice mai repede comanda din locker. Dacă media de ridicare este de 4,5 ore, în Black Friday a scăzut la 2,5-3 ore. Acest lucru a fost încurajat prin campanii, concursuri”, a explicat Lucian Băltaru.

Sameday investește inclusiv într-un software de tipul machine learning, pentru a crea tipare personalizate pentru fiecare locker în parte, cu scopul de a vedea dinamica de ridicare a coletelor în zonă și a eficientiza livrările. „Dacă ratăm, spre exemplu, alimentarea la ora 7 dimineața și întârziem cu o oră, atunci vom avea probleme 2-3 zile cu easybox-ul respectiv.”

Provocări și vulnerabilități

Rețeaua Cargus de colectare „out of home” va număra până la sfârșitul lui 2023 nu mai puțin de 3.800 de puncte, în 1.500 de locații, din care aproape 2.000 sunt PUDO. Acestea vor oferi mai multă flexibilitate clienților. Pe viitor se dorește dezvoltarea activității internaționale.

„Rețeaua de lockere nu este un ecosistem închis. Desigur, la început a fost dezvoltată exclusiv în scop propriu și chiar are o interfață diferită cu clienții – sunt lockere mobile, care se susțin singure, au baterii care rezistă 5 ani și pot fi mutate unde este nevoie. Sunt însă discuții și pentru deschiderea rețelei de lockere și PUDO pentru terți colaboratori”, a dat asigurări Oana Mandicescu, Chief Sales Officer Cargus.

Prin 20.000 de puncte de prezență la parteneri se oferă o gamă variată de servicii. În ultima perioadă, Pay Point a adăugat serviciul PUDO, care e prezent în 2.500 de magazine partenere, din 1.000 de localități. Compania are parteneriate încheiate cu FAN Courier, Cargus și GLS, iar clienții se obișnuiesc cu ideea de a lua coletul de la magazinul de lângă casă. „Această soluție oferă o alternativă și consumatorilor care nu sunt obișnuiți să folosească smart phone și coduri QR sau celor din mediul rural, unde lockerele nu au ajuns încă. În plus, prin rețeaua de magazine se oferă o soluție pentru retururi, atât din perspectiva clienților, cât și a curierilor (ridică dintr-un singur loc mai multe colete)”, a explicat Sorin Hortopan, director comercial Pay Point România.

O rețea de lockere închisă, dezvoltată și operată de un singur curier reprezintă o vulnerabilitate, au apreciat participanții la conferința Govnet, dând ca exemplu negativ Polonia. Toți curierii se luptă acolo pentru cotă de piață: cine nu dispune de o rețea de lockere suficient de densă riscă să piardă; cei care își țin rețelele închise îi forțează pe ceilalți să investească cel puțin în aceeași măsură. Costurile sunt mari pentru toți și nimeni nu are de câștigat. Însă, pentru ca rețelele deschise să funcționeze cu succes, cei mari trebuie să le garanteze celor mai mici un spațiu disponibil la locker indiferent de dinamica pieței și de sezonalitate.

Din punct de vedere al eficienței investiționale, punerea în comun a lockerelor este categoric de dorit, însă nu e simplă nici comercial, nici legislativ. Sameday este în proces de a-și deschide rețeaua de lockere în Ungaria, împreună cu alți doi furnizori locali, acolo legislația în domeniu fiind mai prietenoasă pentru acest tip de consolidări.

Mai rămân însă și alte provocări, care țin de raporturile comerciale dintre parteneri, atrag atenția specialiștii în curierat. Spre exemplu, ce se va întâmpla atunci când companiile mai mici, care nu au aceeași putere investițională și nu vor putea participa în același ritm la creșterea infrastructurii de livrare la locker, vor dori să folosească aceste rețele? Cel mai probabil, vor apărea taxe, dar și condiționări legate de disponibilitatea lockerelor în perioadele de vârf. Acum se merge pe principiul „primul venit, primul ieșit”, dar trebuie evitat ca firmele mari să le condiționeze pe cele mici. Din acest punct de vedere situația trebuie monitorizată atent, pentru a nu se crea derapaje și a avea o concurență loială pe piață. Altfel, intenția este foarte bună, sunt de părere reprezentanții ANCOM. Eventual, se poate stabili un anumit procent din locker disponibil pe piața liberă, s-a mai sugerat.

Alimentarea lockerelor, cel mai mare element de cost

Costul cel mai mare în procesul de livrare a unei trimiteri se înregistrează pe segmentul „last mile”, către clientul final. Acesta este de 55% în prezent în cazul livrării la domiciliu și de 45% pentru livrarea la locker. Pentru a fi cât mai eficienți, curierii ar trebui să găsească o soluție pentru alimentarea în comun a lockerelor, pentru că aici se înregistrează cea mai mare cheltuială, nu cu energia consumată de locker ori cu chiria pentru spațiu.

„În România, eficiența livrării la lockere este dublă față de Polonia, unde rețeaua este mult mai dezvoltată. Deocamdată, la noi, rețeaua este dezvoltată și operată de numai patru furnizori mari. Probabil că își mai propun și alți jucători să o facă, iar în momentul în care lockerele vor ajunge și în mediul rural, volumele vor crește și mai mult”, a subliniat CEO-ul Sameday. La ora actuală, 50% din trimiterile Sameday sunt la locker.

Comerțul electronic cross-border, inclus în strategia marilor firme de curierat

Comerțul electronic cross-border este important atât din punct de vedere economic, cât și pentru eficientizarea rețelei de curierat în regiune, astfel încât costul trimiterii să fie același indiferent că vorbim de o livrare națională sau internațională. „Cel mai simplu pentru a crește volumele în țările vecine este de a folosi ceea ce am dezvoltat aici, atât din punct de vedere al tehnologiei, cât și oferind posibilitatea sellerilor din România să își extindă prezența în afara țării, fără să aibă stocuri suplimentare în străinătate ori alte costuri asociate. Foarte important, încercăm ca sellerii noștri să fie la fel de competitivi în țările vecine în ceea ce privește timpii de livrare ca și ceilalți furnizori locali. În 2022, nu mai puțin de 3.000 din cei 25.000 de clienți activi în Sameday au generat 560.000 de trimiteri în Ungaria și Bulgaria. Serviciul va fi demarat și în sens invers, astfel încât magazine online din aceste țări să poată livra în România. Competiția crescută va forța eficiența tuturor. Desigur, ne încurcă faptul că nu suntem în Schengen, pentru că se pierd câte 6-9 ore la frontieră. Din acest motiv, putem livra în 24 de ore doar în Budapesta, spre exemplu, iar în restul țării, în 48 de ore. În momentul în care România va intra în Schengen vor fi posibile livrări de pe o zi pe alta în toată Ungaria”, a declarat Lucian Băltaru.

Românii au o oarecare reticență să iasă în afara țării, astfel că FAN Courier și-a propus să vină în întâmpinarea clienților mai întâi cu servicii de curierat spre Republica Moldova, mai ales că aici nu sunt bariere de limbă. Proiectul a început în 2022 și va continua cu alte țări din sud-estul Europei.

Și Poșta Română este în Republica Moldova, unde a pus bazele unui parteneriat cu Poșta din această țară. În mai puțin de 6 luni, costul serviciilor a fost redus cu 60%, astfel că acum o trimitere costă în medie 10 euro. Desigur, nu se asigură servicii last mile. „Miza Poștei Române este de a întări poziția de hub logistic pentru România în această zonă. Încă de anul trecut s-a demarat procesul de instruire a angajaților, astfel încât să aibă competențe în procese logistice. Ne dorim să digitalizăm cât mai mult operațiunile și să avem servicii atractive mai mult decât să ducem noi coletul la destinație”, a precizat directorul Poștei.

Recântărirea coletelor rămâne o problemă

Una dintre problemele cu care se confruntă firmele de curierat – „elefantul din cameră”, așa cum a fost numită de cei prezenți la Forum – o reprezintă recântăririle. Conform reglementărilor ANCOM, prețul unui colet nu se poate recalcula după preluarea acestuia, pe considerente de volum, greutate sau dimensiuni fizice. La expedierile din locker această problemă va continua să persiste, pentru că la momentul plasării comenzii online firma de curierat nu are niciun control asupra informațiilor declarate de client. Abia la preluarea coletului sau la momentul plasării acestuia pe banda de sortare se poate sesiza neconcordanța între parametrii declarați și cei reali. „Am avut situații când un client a comandat un colet de 1 kg și a trimis o cușcă de cățel. Este greu de stabilit cine ar trebui să suporte diferența de preț. După părerea noastră, clientul nu a respectat contractul și ar trebui să plătească. ANCOM ar trebui să lămurească dacă constatarea altor dimensiuni sau greutăți poate să modifice prețul comunicat inițial”, a atras atenția Costin Gavrilescu, fondator Colete Online.

Reprezentanții ANCOM au făcut următoarele precizări: dacă o platformă vinde serviciile altui furnizor de servicii de curierat, atunci va fi parte în două contracte, iar prevederile din contractul cu firma de curierat vor deveni practic prevederile din contractul cu clientul final. De aceea, în contractul oricărui furnizor de servicii poștale trebuie să existe toate categoriile de informații: obligativitatea respectării de către utilizator a condițiilor de acceptare a trimiterii, precizări despre calitatea serviciilor poștale oferite, răspunderea pentru furtul, deteriorarea trimiterii sau întârzierea acesteia și mecanismul de soluționare a plângerilor.

ANCOM consideră că ține de vigilența curierului care preia coletul să prevină nerespectarea condițiilor de trimitere. În primul rând, ar trebui să aibă instrumente de măsură, pe care să le folosească dacă sunt suspiciuni. Pe de altă parte, în cazul coletelor care sunt depuse la locker sau a celor intermediate printr-o platformă riscul aparține firmei de curierat, pentru că în momentul în care coletul intră în rețea se consideră că și-a dat acceptul. Cel puțin așa scrie la normativ, doar că acesta a fost adoptat înainte să apară lockerele, au fost de acord curierii din sală.

Mulți români nu au cutie poștală

Unul din doi români nu are cutie poștală, iar în mediul rural situația este mult mai rea. Atâta timp cât nu există obligația montării de cutii poștale individuale, Poșta Română, dar și alți livratori, vor întâmpina probleme în prestarea serviciilor, a atras atenția Cristi Petcu, director general PinkPost. Pe de altă parte, sunt sute de mii de oameni care nu au adresă în buletin, în afară de sat și județ. Poștașii trebuie să livreze colete, facturi etc. în sate fără nicio referință de adresă exactă sau la persoane care și-au schimbat adresa de domiciliu, însă nu au anunțat furnizorii de utilități. Cel mai recent, au fost livrate cardurile de energie și a fost foarte dificil de ajuns la toată lumea. „Ar fi bine ca ANCOM să deschidă o discuție cu restul autorităților, pentru a face ca oamenii să fie mai ușor de localizat.”

A avea cutie poștală nu este o obligație. Conform Regimului de Autorizare Generală – care este în prezent în proces de revizuire – predarea trimiterii la destinatar se face în acel recipient în care destinatarul este de acord să o primească, a replicat Radu Moldovan (ANCOM). În cazul în care nu există cutie poștală, se înțelege indirect că destinatarul nu este de acord să primească corespondență. Desigur, aici intervine și o problemă de informare în masă a utilizatorilor. Pe de altă parte, în România sunt peste 1.000 de localități care se află în cazuri geografice excepționale (zonă montană, zonă deltaică, lipsă de infrastructură etc.), iar Poșta Română, în calitate de furnizor universal de servicii, nu are obligația să meargă cu o anumită frecvență în zonele respective.

Articole similare

Ad